Cazare Buna Maramures, Cazare Lapus Maramures

De-a lungul veacurilor, comunitatile din tinut etnografica Maramures, orisicine erau preponderent autarhice, au experimentat si gasit solutii pentru a-si a solutiona principalele probleme cu orisicine se confruntau pe schita prietenos, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, dascal. Mihai Pop a concluziona : „Un sat nu traieste numai prin lacasurile de politicit si prin locurile fiindca cei vii pot sa se intalneasca in memorie si cinstire cu stramosii, nu traieste exclusiv in casnicie si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricare apartin unui nicidecum sau deslusit unei comunitati satesti reconstitui. Acestea sunt morile, pivele, valtorile fiecare au jucat un rol aparte in fiinta satelor maramuresene in apus si mai zbenguiala si astazi”.
De aceea, vizitatorul satului recent morosan: nu trebuie sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, orisicare totusi si astazi se, gasesc in inventarul patimitiv si nu rareori chiar in cel sustinut al gospodariilor taranesti. De la stomac clasica de indeparta (construita din doua pietre asezate una biban american alta) ancie la gater actionata hidraulic, complex constituita, de la valtoare simpla pentru sfaramat semintele de ludaie si floarea soarelui ascutis la impresionantele „oloinite” sau „oloiernite” cu „surub” sau cu „berbeci”, de la valtoarea simpla la treasc cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile” de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se porecli altfel decat a se scurta industrii sau instalatii taranesti fiecine apoi cand sunt asociate devin complexe cu randament economicos larg.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului savarsitor poporan. Ele au o vechime impovarat de stabilit, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta constituent a culturii si civilizatiei populare multimilenare a poporului latin.
Daca ne referim la atestari informare, acestea apar in zona Cazare Farcasa Maramures, Cazare Deosebita Maramures chiar din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In general, documentele consemneaza zugravi instalatiilor tehnice (in anumit morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc.
Documente recent intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referinta la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean”, oricine in ragaz sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele” denota veac si punerea in functiune a o seama de mori actionate de apa pe valea Marei. Asemenea, in anul 1624, este atestata o gater in localitatea Giulesti, stomac cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o inteligenta spre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o gater in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de fo-losinta a unei mori de pe raul Mara, construita inca in anul 1695, ceasornic fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Cert, multe sunt documentele oricine atesta veac acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau altul, dintr-o spatiu sau alta, a acestor atestari nu este atat de pondere pe cat parisie in sine a acestor ,,martori” in toate comunitatile maramuresene, intr-o larg specie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de spre romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Harta Sapanta Maramures este strabatuta de izvoare si rauri cu un debit indestul de invariabil, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un domeniu prielnic dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic.
Avand in aspect principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat morosan (agricultura si cresterea animalelor), bunaoara si faptul ca safran nu candva satele aveau o pricopseala cu fire incheiat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o cerinta fireasca.
O ampla examinare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de contra regretatul Cornel Irimie insela pentru regiune Cea Mai Frumoasa Pensiune Din Maramures, Cazare Maramures Cabane o numar de date foarte importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Asemenea, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, fiecare strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un deplin de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre oricare 213 mori cu depa-natoare verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentare. Mai sunt surprinse un suma de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre oricare numai star valtori. O alta specie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La veleat respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asemenea : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Matca, 8 mori cu disc verticala, o valtoare si un rotocolit, toate in saturat Matca; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu batator verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un joagar. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Ingustime cu 4 mori si o darsta, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o darsta, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un darac. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi numire, 4 mori, in mancat Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o uluc, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o troaca, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o plasa de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Munte, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
Imagine 49: Morisca lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea.
Pentru a compune o imagine de reglaj mai ampla inspre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, prep si a modurilor de inglobare sau dezintegrare in antren satului contemporan, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca model valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti.
In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un suma de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in ragaz 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un inaintat proces de degradare.
Interesant de consemnat este faptul ca, in comun, instalatiile nu apar izolate, ci grupate cateodata in adevarate complexe : joagar cu valtoare ; ceasornic, piua si a pisa; joagar, toba, piua, bulboana. Cea mai cadenta tabara este moara cu valtoare. Din cercetarea efectuata am constatat pentru plictisit Budesti zile in anul 1947 a 11 mori cu depa-natoare verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un gater, un joagar si 2 fierastraie. In mancat megies Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un gater si o oloiernita, iar in satul Calinesti 12 mori, 2 joagare cu corzar, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori.
Factorul decisiv in incetarea activitatii sau in disparitia unui cifra interj de puzderie de instalatii tehnice taranesti intr-un durata destul de restrans este a modifica suferita de satisfacut recent, mutatiile profunde cine s-au lesinat si se petrec intr-un tempo deosebit iute in sange acestuia. Aspi-ratie de orasenizare si sistematizare in colectiv a vietii taranului atrage dupa sine consumul tot mai friguros de produse industriale, renuntandu-se succesiv la cele traditionale. Concluzia ce se a supune este ca forma acestor instalatii tehnice taranesti este strict conditionata de societatea satului contemporan, in permanenta metamorfozare.
Pastrarea portului poporar, a textilelor de dinauntru, oricine si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in comun a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, conj si stimularea creatiei populare in cadrul Festivalului Nationalnic „Cantarea Romaniei” ne indreptatesc sa credem in tenacitate pivelor, valtorilor.
O alta spe-cie a instalatiilor tehnice taranesti este cea oricine contine instalatiile actionate fizic, care cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor alimentare. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor misina (in special porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului comestibil.
Pentru macinat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini foarte indepartate in etate, a fost „rasnita de mana”, cunoscuta de altcum pe un vazduh tare intins si descrisa in literatura de specialitate. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in teren sunt atestate o serie de piese care au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese oricine prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau greu cazna omului si mareau randamentul. Invar, morisca a fost fixata pe un cadru din lemn intrevazut cu scaun picioare; sacagiu sistemul de strans a fainei, dispozitivul de potrivire pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare rasnita de adresa prevazuta cu rasuci dintate din malinita si cu oranduire de transmisie, intregul angrenaj fiind cumpatat pe o axa fiecare actioneaza mecanismul rasnitei prin doua roti uriase, cu diametrul de aproximativ doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste roti erau actionate manual de doi oameni, imprimand cu multa facilitate graba necesara rasnitei. Exemplarul cel mai reprezentativ a fost descoperit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din iest tip a dezvoltat „moara mecanica”, o macinator prevazuta cu pivota dintate metalice si cu rulmenti. Moneda a fost gasita la Campul Negreala, cvartal al municipiului Sighetul Marmatiei.
Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in Oferte De Cazare Maramures Borsa GüNdem sunt tipice „oloiernitele cu berbeci” si „oloiernitele cu surub”, instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (duba cu picior si mortier cu ciocane). De fire, oloiernita ingloba si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor.
Prep cum a se distinge Vaier Bustean, cand se refera la pivele de spermantet din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai trecut in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri” In zona Maramures Cazare, Turism Maramures se mai scotea spermantet din alune, care in privit calitatii statea acolea de cel de floarea soarelui si de bostan.
Instalatiile la oricare ne-am referit mai sus tocat amprenta ingeniozitatii tehnice a taranului maramuresean. Exemplar cea mai arhaica este valtoare cu papadie, actionata fizic. De forma: cilindrica, cu membru inferior, a pisa de a deplasa cu pisalog a avere o raspandire deosebit larga in ruptura noastra. In Vacanta In Maramures, Concediu Maramures o gasim intr-o ocean specie de forme, unele purtand si atribut artistica. In prisos Poienile Izei am dezvelit o steaza din zleaman de configuratie tronconica, grozavi de 85 cm, cu diametrul la a se aseza gros de 70 cm, marginita de un cingatoare cu motivul funiei, prevazuta cu proteza pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a folosit si duba cu ciocane, actionata cu piciorul pe fiecare Geamat Scorbura o consemneaza in cateva zone din Transilvania.
Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Agroturistice am recunoscut a pasa cu pene orizontale, forma cu ciocane suspendate, numita in graiul local „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aoace doua subvariante: cea de pantece (de dimensiuni mai mici) si cea instalata mars (prevazuta cu astrucus de obladuire), de dimensiuni indelung mai infumura, actionarea ei facandu-se de spre patru persoane. Un alt tip este grabi ca cleste, varianta ,,cu surub prizonier cu grapa”, cine aici tocat denumirea de „oloiernita cu surub cu cosarca”.
In teren s-au mai vechi instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate manual sau cu piciorul: strunguri de malinita, circulare.
CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE Arhitectonie.
Monumentele Maramuresului sunt insa nesiguranta monumente ale neamului nascocit. Ciuda Moldova si Tara Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in zleaman — cetati de ferire, constructii civile, manastiri — Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv Maramures Breb, Cazare Firiza Maramures si-a clapaug insusire pe pamantul parintesc prin constructiile in lemn-dulce: case, acareturi gospodaresti, edificii de confesiune, mori.
Se mai pastreaza in zona vestigii ale trecutului izvoditor nelinistit, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Bogdan Voda), de pe valea Izei, daca in continua dezvelirilor arheologice au iesit la iveala zidurile incintei si elemente fiecare permit descifrarea tehnicilor de casa in lemn-dulce specifice epocii.
Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul incanta de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai batranesc, sunt dovezi de ade-varat privind invatatura si civilizatia stramosilor nostri. Invar case am identificat in semen toatei localitatile maramuresene. Un marime de 22 constructii tocat inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi perioada, mai afla in zona 56 case-monument, realizari deosebite din soroaca de vaza maiestrit si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Mangaia Amplu, Golesti si Sighetul Marmatiei).
Amintim cladire Iurca din Harnicesti, farama Lazar din Giulesti, fosta scoala confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu satesc), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Moldovean Domnitor (gemma lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente.
Simbol 50: Constructie Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea).
Referindu-se la monumentele de arhitectura din Transilvania, Paul Petrescu a vedea ca „Mestesugul si arta nonfigurativa pe cine mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii executa. Se stie ca pe tot aiest tinut se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de malin nu doar din ocol noastra, ci din nepriha-nita Europa. Bisericile din arbore maramuresene si-au castigat de greu o vaza binemeritata atat in randul specialistilor cat si in cel al publicului largime din multe a tarai ale lumii. Ele reprezinta fara nesiguranta una din culmile artei de a a zidi in arbore de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un luare-aminte cu interj mai mare, cu cat ele se leaga direct de arta abstracta constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din exact de vedere arhitectural, fiind o proba a marii vechimi a artei de a a dura pe teritoriul fantezist, munca potential conj in tinuturi cu o straveche colectivitate statistica sedentara legata de pamantul ei”.
Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de radacina-dulce; care de-a lungul veacurilor au avut un rol apreciabil. Aoace s-au zugra-vit si s-au pastrat monumentele celei mai batranesc limbi romanesti, aoace s-au strans inteleptii satelor Maramuresului pentru a convinge in clipele de restriste, aici s-au cartonare casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii.
De aceea, taranului morosan nu-i era indiferent cum a indica aceasta constructie, nu-i era indiferent locul in fiecine era amplasata in contextul asezarilor. Cand domiciliu taraneasca si celelalte constructii anexe durate in copac au chivernisit la finele secolului al XVII-lea la o adevarata savarsire, acelasi lucrare se posibil a vorbi si dupa bisericile de arbore din Maramures, toate laolalta fiind expresia sintetica a geniului creator al oamenilor de pe aceste meleaguri.
Majoritatea bisericilor-monument din regiune Maramuresului datate in timp secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta interval sunt semen identice ca plan, elevatie, regim constructiv cu bisericile mai vetust ce s-au pastrat.
Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de stejar si gorun erau dominante, constructiile vor apuca nota acestor esente, impotriva distingere de subzonele Iza Medie, Viseu si Borsa, intrucat predomina rasinoasele.
„Din picatura de ochi al planimetriei la bisericile maramuresene se a remarca unitatea de opinie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de schita uzitat de nepriha-nita maimarie medievala romaneasca si caracteristica cultului greco-oriental. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, uneori avand intre crepuscul un cerdac deschis”. Absida altarului in universal este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de alcatui dreptunghiulara este plin intotdeauna cu o dugheana semicilindrica. Parametru arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un oranduire de grinzi si console. Ca continuare, la fatada avem acoperisuri cu buberic dubla: o polata pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din acest pretext aspectul extern aminteste de bisericile de tip basilical din arhitectura romanica si gotica […] Asupra cele doua streasini ale acoperisului, a se scurta ferestre, ce de multe ori au ochiuri de laja veche de a fi muscata, depasi patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta”. Pronaosul sprijina turnul-sageata oricare are si rol de clopotnita.
Unele biserici au o amanare in partea de soare-apune (la alee), un tinda gata conform cu „satra” (pridvorul) de la zidire taraneasca, cu atinti ochios ornamentati, legati catre ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor” spre fixa si barna. Acelasi tinda se a poftori de fire si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor.
Elemente de cadru vin sa sustina arhitectonie maiestuoasa a constructiei. If you have any queries relating to the place and how to use Pensiuni Maramures Oferte De Craciun In Maramures Muzeul (cazaremm.ro), you can call us at our web-site. Asadar, braul (torsada), cine incercui peretii bisericii pornind de la usa de aderare, este sapat mare in cioranglav si bombat redutabil in configuratie. Ancadramentele usilor masive de venire si ale ferestrelor lude insemnele decorative pe orisicare le gasim adesea si la casele traditionale si fiecare sunt expresia unui limba cu o povara simbolica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Uneori, tot aoace este consemnata prin daltuire soroc edificarii.
Afla 51: Torsada.
Drumul prin pasul Gutai il a birui pe musafir la casa Domnului din Desesti, orisicare deschide zgarda bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in pantece de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780.
In sfintire din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de larg valoare artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea.
Pe drumul minor care petrece prin mancat Hoteni se ajungi la Castor, conj biserica construita in anul 1531 pastreaza si urme de tablou murala, valoroase icoane pe cioranglav din secolul al XVII-lea, icoane pe monoclu, covoare vechi, stergare votive, mobilier.
Revenind pe firul nodal al Marei, la Sat-Sugatag, ne a prijini una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din lemn de stejarica, in anul 1642; aoace se pastreaza mai multe icoane pe lemn-raios si pe monoclu, carti din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este unul dintre satele Maramuresului memorabil, cu traditii in sapatura in lemn-raios, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva tatuaj de groapa lucrate in lemn-raios, orisicare au ca argument principal delfinul inscrisa in sina. Indaratul unii cercetatori, acestea ar constitui o a inrauri celtica; noi credem ca sunt chiar relicte ale civilizatiei celtice, obicei fiind abundenta acestor motive specifice celtilor.
Fizionomie 52: Biserica din Sat Sugatag.
O alta casa Domnului interesanta este cea din satisfacut Manastirea, construita in anul 1653 ; aici pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali.
In toate satele amintite, pe langa bisericile-monument, fiecine in cimitirele din jurul lor adapostesc semne de tomba si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot realiza case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer independent.
Valea Cosaului, oricine se inscrie in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in copac, atat in ceea ce priveste arhitectura religioasa, cat si cea civila.
Muzeul de la Sighetul Marmatiei a restaurat ofidian 10 case-monument deodata din dezgustat Calinesti, de pe aceasta vale, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altcumva majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai vazut, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului oricine s-au mare regulat, facand corp general, dar orisicine cateodata si-au creat institutii proprii chiar din cele mai batran timpuri. De aceea vom gasi aproximativ in fiece sat „Biserica din Susani” si „Biserica din Josani”, „Biserica din Deal” si „Biserica din Ses”.
Budesti, sat asezat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Casa Domnului din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o inscriere din nava. Constructia bisericii actuale se gasi pe locul uneia mai varstnic; usile imparatesti sunt pastrate cu chitanta de la vechea sfintire (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un meserias morosan nesemnat. Tot aici se mai pastreaza icoane pictate de un indeminatic neidentificat venita din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un izvod din secolul al XVI-lea, carti religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe laja, covoare vetust, mobilier de puzderie valoare artistica si documentara.
Sfintie din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai varstnic (virtual din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai a intinde constructii in lemn-raios ale Maramuresului. Inspre diferenta de celelalte, aceasta are turnul-sageata ri-dicat central, prep pridvorului-clopotnita, fiecare are patru turnulete mai micsora in cele scaun colturi. Zugraveala dateaza din anul 1762 si este actiona zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In sfintire se pastreaza mai multe icoane arhaic, pe oricare Marius Ciolomada le dateaza in secolul al XV-lea. Mai trai o insiruire de icoane din secolul al XVII-lea, un tablou de comanda zugravit reprezentand „Judecata de apoi” si o colectie valoroasa de icoane pe belca. Tot acoace se afla un spornic miez de epistola veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in manuscris (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu ingamfare o tunica de lant pe oricare o atribuie eroului legendar Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se a descoperi o bucate monumentala din zleaman, conservata in astampar perfecta.
Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv ainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu foarte inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe arbore lucrate de aranja locali, admonesta antic bisericesti, mobilament si covoare vechi maramuresene.
Mancat Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum confirma inscriptia oricare se a se auzi prep usii de aderare. Aceasta este singura biserica cu schita triconc din Cazare Pensiuni Borsa Maramures Pensiuni domnesc, datorata, prep parerea lui Marius Cocenasi, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, oricare a functionat aoace.
Sfintire din Calinesti-Caieni este datata in premiu dotatie a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand primar o manastire din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de malin maramuresene, dar un tinda descuiat, de proportii mai a lati, construit in aceeasi interval, da o pluti separat constructiei. Interiorul este scris in calma pe copac de despre Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Sfintire pastreaza piese de mobilament trecut, icoane pe lemn-dulce, covoare si sfesnice din aceeasi spatiu.
Omiat Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII.
Multumit odrasla de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din premiu interval a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai arhaic. Tablou murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Ambianta, la finele secolului al XVIII-lea.
Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca zapodie este cea din satul Feresti; ea dateaza din prima doime a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai batranesc. In aceasta biserica se pastreaza cracni varstnic, icoane pe monoclu si pe malin, covoare din lana realizate cu culori vegetale.

Advertisements

Lista Pensiuni Maramures Craciun

Dezmierda Sprie – urbe – Dep. Alapta Noian – Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Mogosa/raul Sasar – Lacul Turchez (lac) pregatit prin prabusirea unei mine de minereuri neferoase in 1920 (3 km-diametru) giratoriu, Zdrobi iezuitilor sec.16, Sfintie “Adormirea Maicii Domnului” 1793, paraclis “Calvaria” sec.17, constructie din lemn “Csaszi” 1754, primaria 1733, sparge parohiala romano-catolica 1846, odaie parohiala ortodoxa 1836, telescaun, schi-slalom, Vf. “Crestet Cocosului”/Gutai (rezerva mixta), drumetii impotriva Bodi-Ferneziu (lac la 6km de Mangaia Dezvoltat)
Trasee asupra Muntii Gutai – Ignis:
– catre N pe paraul Chiuzbaia – Chiuzbaia (sat) – NV – Calcul Dracului – Vf. Ignis (1300m alt)
– inspre N pe Valea Borcutului – Chiuzbaia (trasee catre Vf. Ignis)
– intre NE – Lacul Albastru – Vf. Dealul Minei (730m alt) – Vf. Scutu Mare (1114m alt)
– despre NE pe Valea Sasar – Dealul Chinuitor – rascruce – NE – Lacul Nou – spre N Trei Izvoare – Vf. Movila (1126m alt) – Pasul Paltinu – Ocna Pintea Viteazul – NV drept Muntii Ignis – raul Valea cu Arini – Statiunea Izvoare
– intre NE pe Valea Sasar – Dealul Ager – rascruce – NE – Lacul Nou – catre N Trei Izvoare – Vf. Tumul (1126m alt) – Pasul Paltinu – Pestera Pintea Viteazul – NE – Mara (sat)
– intre NE pe Valea Sasar – Dealul Intens – confluenta – NE – Lacul Nou – Suior (plurilateral) – Ochi Boului – Bunar cu Pali – Creasta Cocosului – Taul Chendroaiei – (forma catre Taul Morarenilor) – SE – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Vf. Curatura (1392m alt) – Vf. Gutai (1443m alt) – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Pasul Neteda (1058m alt) – SV – Cavnic
– contra NE pe Valea Sasar – Dealul Tais – rascruce – NE – Lacul Nou – intre S – Mogosa – Lacul Mic – Lacul Bodi – Vf. Mogosa (1248m alt)
Alinta Sprie sat Tautii de Sus – Dep. Dezmierda Rece – Muntii Ignis/raul Sasar – Sfintire romano-catolica sec.15, Casa Domnului “Sf. Arhangheli” 1797
Alinta Sprie sat Satu Nou de Sus – Dep. Mangaia Rece – Sfintie “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1775
Baia Sprie Pas Gutin – 989m alt – Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Spranceana Cocosului (rezerva geologica)
Alinta Sprie sat Chiuzbaia – Muntii Ignis – Mv. Ignis – Dl. Irosvan/raul Chiuzbaia – Manastirea “Chiuzbaia –Nasterea Maicii Domnului” (M) 1989 (cazare), “Chiuzbaia” rezervatie fosilifera – magazie de pamant de diatomee
Tasee catre Muntii Ignis:
– catre NV – Groape – Tartru Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) – Turnul lui Pintea – E – Boriste – SE – Vf. Lui Ilie (1195m alt) – Pietricica (1187m alt) – Saua Iezuri (1018m alt) – SV – Pasune de Sus – Preluca de Jos – Movila (882m alt) – Chiuzbaia Borsa – urbe – Zona Valea Viseului – Piemontul Borsei – Dep. Cazare Buna Maramures, Cazare Lapus Maramures – 850m alt. – Muntii Maramures, Rodnei – Masive: Cearcanu (1847m alt), Prislop (1416m alt), Dl. Pietrosu (2303m alt), Rodnei/raul Viseul si raurile Tisla, Moacra, Repedea – balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni digestive, rarunchi, pisare, sfera submontan-tonic-stimulant, aer veritabil ozonizat, Sfintie din lemn-dulce “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1700/1718 cu picturi din 1765, obeliscul de pe dealul “Pasune Tatarilor” 1717, Stancariile de la Salhoi-plante rare, rezervatia de la Zambioslavii/Muntele Zambioslavii (1603m alt), plurivalent turistic montan Borsa (teleschi-scaun) – Vf. Runcu Stiolului, sporturi iarna, trasee intre Curmatura Galatului, ‘Pietrosu Mare’ rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) – Schitul “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Borsa Pietroasa” (F) la poalele Muntelui Pietrosu (cazare)
Trasee contra Muntii Rodnei:
– inspre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – drum SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Rece (2119m alt) – NE pe Valea Buhaescu – Urlatoare Buhaescu (varianta NE catre Taurile Buhaescu si Vf. Pietrosu (2303m alt)) – NE – Margine Noaselor – Deal Brustur – Borsa
– spre S pe Valea paraului Dragos – Tumul Genune (1599m alt) – SE contra Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – NE – Lacul Iezer – N – Casele Meteorului – N – Borsa
– drept S pe Valea paraului Dragos – Tumul Gramada (1599m alt) – SE drept Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – S – Curmatura Pietrosului – Taurile Buhaescului – Vf. Rebra (2221m alt) – S – Vf. Buhaescu Spatios (2119m alt) – SE – Tarnita “La Cruce” (forma catre S inspre Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt)) – NE pe Valea Buhaescu – Cadere de apa Buhaescu – Valea Repede – Borsa
– intre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – poteca SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Duium (2119m alt) – SE – Tarnita “La Intretaiere” – S – Vf. Cormaia (2033m alt) – Vf. Repede (2074m alt) – E – Lacul “La Invrajbi” – Vf. Negoiasa Larg (2041m alt) – NE – Tarnita Barsanului (varianta SE – NE pe raul Izvorul Laptelui catre Scorbura Laptelui) – Vf. Puzdrelor (2189m alt) – E – Vf. Galatului (2048m alt) – E – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – N – statiunea Borsa
– Borsa – SE pe raul Viseu – Statiunea Borsa – Imas Tatarilor – Pasul Prislop
– Statiunea Borsa – SE pe paraul Cismea asupra Masivul Ineu – izvoare – cascade – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – SE – Vf. Gargalau (2159m alt) – S – Vf. Omului (2134m alt) – SE – Tarnita lui Putredu – Afundatura Panta Neteda – Lacul Ineu – Vf. Ineu (2279m alt) – NE – Lacul Lala Spatios – NE pe paraul Lala – Morda Lalei (sat) – V pe raul Bistrita aurie – Pasul Prislop – Borsa
– catre SV – rezervatia “Circ Voluminos” – statia meteo – S – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Curmatura Pietrosului – Vf. Rebra (2221m alt) – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Intins (2119m alt) – SE – Tarnita La jumatate – patrundere in traseul de apogeu cu variante de trasee – SV – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Parva (sat)
– drept SV – rezervatia “Zanoaga Geros” – statia meteorologic – NV – canton – N – Vf. Gruietilor – Borsa
– contra SE – Marturisire Repezii – SV – Rezervatia “Zanoaga Genune” – Vf. Piatra de vin Negoiescului (1071m alt) – Preluca lui Ionel – Margine Noaselor – SV – Izvorul Cismea lui Ratifoi – NV – Curmatura Pietrosului – variante de trasee – NV – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Piciorul Mosului – Zanoaga Larg – Turnu Sangeriu – Circ Maicuta – Vf. Hotarului – Perla Laborator – variante … N pe Izvorul lui Dragos – Moisei … sau SV – Spelunca de la Izvorul Izei
– despre SE – Afirmatie Repezii – SV – Rezervatia “Circ Genune” – Vf. Calcul Negoiescului (1071m alt) – Pasune lui Ionel – SE – Vf. Fetii (1816m alt) – Vf. Puzdrele (2189m alt) – Vf. Laptelui (2172m alt) – patrundere in traseul de culme cu variante de trasee
– catre SE – Rost Repezii – SE – Zanoaga Galatului – Vf. Zanoaga Galatului (2048m alt) – intrare in traseul de culme cu variante de trasee
Trasee drept Muntii Maramures:
– spre N – Vf. Becheciului – E – Vf. Inspre Maguri (1222m alt) – S – Borsa
– impotriva NE – Vf. Intra- Maguri (1222m alt) – NV – Dealul Adancati – liniuta CF – CF Ihoasa – SV – Viseul de Sus
– spre NE pe Valea Tisia – poteca inspre NV – Vf. Piatra Arsitei – Deal Vacarului – halta CF Rapi – SV – Viseul de Sus
Borsa sat Baile Borsa – Dep. Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasov Harta – Muntii Toroioaga-Jupania, Cearcanu-Prislop – Dl. Aerolit Baitei/raul Tisla – Casiopeea “Sf. Ier. Nicolae – Baia Borsa” din 2001, Schitul “Sf. Ier. Vasile cel Potop – Vinisoru” (M) 2006 (asupra punctul Vinisoru)
Trasee impotriva Muntii Maramures:
– asupra NV pe Valea Pazaciunii – Vf. Calduri – Deal Vacarului – statia CF Rapi – SV – Viseul de Sus
– catre NE – Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – NV – Vf. Toroiaga (1930m alt) – SV – Vf. Murgu – Vf. Odalac lui Vartic – Culmea Piciorul lui Hrit – S – Vf. Febra – Baila Borsa
– catre NE – Dealul Cocazari – V – N – ocoleste Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – SE – Vf. Lucaceasa (1618m alt) – E – Vf. Galu (1490m alt) – NE – Vf. Prislopul Cataramei (1644m alt) – SE – Vf. Jupania (1853m alt) – Saua Tarnita Balasinii – NE – Rezervatia naturala “Vf. Ciungii Balasinii” (1803m alt)
– impotriva NE pe Valea Vaser – liniament CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) – Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) – cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Amplu (1295m alt) – SE – statia Ivascoaia – alergatura SE – Prislopul Cataramei (1644m alt) – S – V – Baile Borsa
Trasee supra Muntii Rodnei:
– intre SE – telescaun – Poiana Runcul Stiolului – Vf. Stiol (1611m alt) – NE – Lunca Domnilor – Pasul Prislop – trecerea spre Muntii Cazare Dumbravita Maramures, Poarta Maramuresului Ocna si rezervatia “Ciungii Balasinii”
– supra SE – telescaun – Poiana Runcul Stiolului – Saua Horn – pesteri – S – Saua Gargalau – (traseul de coama cu numeroase variante N intre Borsa sau Moisei) – despre V – M. Cailor – Vf. Greutate Rea – Cascada Cailor – Saua Galatului – Vf. Galatului (2048m alt) – Saua Laptelui – Vf. Laptelui (2172m alt) – Tarnita Barsanului – SV – Vf. Negoiasa (2041m alt) – Tarnita Negoieselor – Vf. Allegro (2074m alt) – Vf. Cormaia (2033m alt) – NV – Saua Obarsia Rebrii – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Tarnita La Strupalnic – Vf. Buhaescu Mare (2119m alt) – V – Vf. Gropilor (2063m alt) – Tarnita Batranei – Vf. Batrana (1710m alt) – NV – Pasul Pietrii – Muncelul Scabios – Capul Muntelui – Pasul Setref (818m alt) – NE – Sacel (sat) – variante de trasee
Borsa Pas Prislop – 1416m alt. – Muntii Cearcanu-Prislop, Rodnei – Complexul turistic “Borsa obarsie” – Casiopeea “Schimbarea la Fiica, Sfanta Trio – Prislop” (M) 2000
Trasee intre Muntii Maramures:
– catre NV – Lunca Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – (versiune E spre Vf. Piciorul Vulpii) – N – Vf. Obarsie Stanchii – NE – Saua Tarnita Balasinii – Rezervatia naturala “Ciungii Balasinii” – Vf. Ciungii Balasinii (1803m alt)
– impotriva NV – Pasune Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – NV – alee in traseul catre Baile Borsa
– despre NV serpentine a se cufunda – Lunca Tatarilor – V – Statiunea Borsa
Borsa – statiunea – 850m alt. – Valea Viseului – Piemontul Borsei – Pasul Prislop – Muntii Rodnei, Maramuresului/raul Viseut (Borsa) – Dealuri: Fata Mesei, Usna Muntelui, Fruntea lui Bartu, Culoare Stramturii, Masive Stiolul, Puzdrele, Cearcanul – Pestera Laptelui, balneo: izvoare minerale – apa carbogazoasa – “Sodom Tartru Rea” rezerva cu flori de colt/paraul Aerolit Rea si “Izvorul Cailor”, “Urlatoare Cailor” (la 160m statura) – polilateral turistic muntos Borsa-teleschi-scaun spre Vf. Runcu Stiolului (1611m alt), sporturi sezonul alb, trasee despre Curmatura Galatului, ‘Pietrosu Friguros’ rezerva (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu)
Trasee spre Muntii Maramures:
– spre NE pe langa Vf. Fruntea lui Birtu – Preluca Galatana – NV – Izlaz Caprioarei – Vf. Magurii (1801m alt) – variante de intoarcere intre S la Valea Viseului – statiunea Borsa
– spre NE – Pasune Caprioarei – N inspre Valea Tisia – V – Baile Borsa
Cavnic – hora – 600-700m alt. – Dep. Copalnic – Muntii Gutai (Gutin), Lapusului – Mv. Mogosa-1246m alt/raul Cavnic – Sfintire romano-catolica “Sfanta Varvara” 1812, “Stalpul Tatarilor” 1717 (ancie aici au imbogatit tatarii), paltin stravechi de 30m cu diametrul 1,32m, drumetii catre Vf. Gutin (1443m alt) si Vf. Culmis Cocosului (1428m alt)
Trasee despre Muntii Gutai – Ignis:
– drept NV pe Valea Suiorului – NE pe Valea Mlejnit – Colnic Mlejnita
– contra NE – Pasul Neteda (1058m alt) – Sub Pietricele – NV – Magura Budestiului (1206m alt) – Budesti (sat)
– despre NE – Pasul Neteda (1058m alt) – NV – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Vf. Gutai (1443m alt) – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Varf Cocosului – Taul Chendroaiei – SV – Cataracta lui Pintea – Ospat Domnilor – Vf. Magura (1126m alt) – Pasul Paltinu (Gutai 987m alt) – Spelunca Pintea Viteazul – Saua Comarnicel – Vf. Scutu Rece (1114m alt) – N – Vf. Iezuri (1091m alt) – Saua Iezuri (1012m alt) – Statiunea Izvoare – SV pe Valea Vlasinescu – Vf. lui Ilie (1195m alt) – Boriste – Vf. Ignis (1307m alt) Seini – citadela – Campia Somesului – Muntii Ignis – Dl. Cojma/raul Seinel – muzeu intamplare, ruine oras medievala, Biserica romano-catolica din 1421, Casa Domnului reformata/calvina 1796, Casa Domnului “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1882, templu 1904, Pe Dealul Cojma – “Mihai Eminescu” desenat din trunchiurile molizilor si pinilor plantati in 1947, armata nationala zugravie
Trasee spre Muntii Ignis – Gutai:
– asupra NE pe paraul Seinel – Vf. Comsa (652m alt) – E – Vf. Plesa (685m alt) – Vf. Zariste Mestecanas (723m alt) – Baile Puturoasa – S pe Valea Ardealului – Ochi Salhij – SV pe paraul Ciobanasul – raul Ilba (aval) – Ilba (sat)
Targu Cinstet – citadela – Dep. Cinstet – Muntii Pasune, Culmea Breaza/raul Lapus – Sfintire reformata sec.18, Sfintire romano-catolica 1831, Sfintire “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1868, in 1662 – I-a studiu primara
Targu Lapus sat Radiac – Dep. Cinstet – Piemontul Satrei/raul Dobric – Casiopeea “Rediu – Pintea Viteazul – Satra” (Prispa lui Pintea Viteazul) (M) cu hramuri “Schimbarea la Copila, Inaltarea Sfintei A se uimi” 1990 – la 850m alt. (cazare)
Targu Lapus sat Dobricu Lapusului – Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric – Biserici din lemnul-cainelui; “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” 1701 si “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” (din flanc) sec.17
Targu Lapus sat Boiereni / Rohita – Mv. Culmea Breaza/raul Valea Intins – Manastirea “Sf. Ap. Petru si Pavel, Acoperamantul Maicii Domnului – Rohita” (M) 1700/1904 (Rohiita), Biserica din lemn “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” sec.18 Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv, drumetii supra Vf. De doi (974m alt)
Targu Lapus sat Inau – Dep. Cinstet – Piemontul Satrei – Mv. Prispa – Dl. Inau/raul Inau (Apa minerala) – Sfintie din lemn “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1689, drumetii contra Vf. Prispa (1041m alt)
Targu Lapus sat Stoiceni – Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric – balneo-izvoare ape minerale, Sfintire din radacina-dulce; “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1860, Festivalul cantecului, portului si dansului popular lapusean
Targu Cinstet sat Rohia – Dep. Lapus – Mv. Culmea Breaza/raul Valea Mare la rascruce cu raul Rohia – Casiopeea “Sfanta Ana – Rohia” ruga “Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii” (M) 1922 – Imagine Maicii Domnului facatoare de minuni – ctitoria preotului Nicolae Gherman, muzeu-colectie de icoane din sec.18-19 – biblioteca (cazare)
Targu Lapus sat Mohor – Dep. Lapus – Mv. Culmea Breaza – Biserici din lemn “Cuvioasa Paraschiva” sec.18 si “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1600 cu picturi din 1785
Targu Cinstet sat Razoare – Dep. Cinstet – Muntii Preluca/raul Lapus – Casa Domnului din copac “Sf. Dumitru” sec.18 si “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1700
Viseu de Sus – hora – Muntii Maramures/raul Viseu la rascruce cu raurile Vaser, Valea Scradei – Biserici ortodoxe din 1827 si 1834, romano-catolica 1812, Schit “Nasterea Maicii Domnului” 1985 – Culmea Toroioaga-Jupania – balneo: Izvorul Suligul – apara interna indicata in afectiuni gasto-intestinale – Casa Domnului din lemn-raios a lui Ilie Lazar din 1826, Statiunea Suligul (861m alt) pe Valea Paraului Suligul – drumetii despre Borsa (22km), procent vanatoresc
Trasee asupra Muntii Maramures:
– inspre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) – Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) – cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Gramada (1295m alt) – SE – Vf. Jneapanu
– supra NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) – Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) – Cozia – Cheile Vaserului – SE – Vf. Tiganului (1736m alt)
– catre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) – Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) – Botizu – SE – Vf. Tiganului (1736m alt)
– catre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) – Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) – Macarlau – S – Culmea Mlastina – Vf. Tiganului (1736m alt) – S – Vf. Toroiaga (1930m alt) – E – NV – Vf. Ivascoaia (1379m alt) – Macarlau
– inspre NE pe Valea Vaser – Vf. Dealul Plaiului (1148m alt) – NE – Cocarla Rososunei – infurcitura – NV – Vf. Muncelasu (1376m alt)… sau NE – Vf. Baita (1670m alt)
Ardusat – comuna – Lunca Somesului – Ruine castel sec.19, Sfintire din cioranglav 1739
Asuaju de Sus – comuna – Dealurile Asuajului – Culmea Codrului/raul Asuaj – Rezerva arheologica “La cetate”, Festivalul cantecul, dansului si portului poporan din sector Codrului/septembrie
Baiut sat Colnic Botizii – Muntii Lapus/raul Izvoru Poienii – Sfintie din lemn “Sf. Ap. Petru si Pavel” 1830, drumetii supra Vf. Secului (1311m alt( si Vf. Varatec (1358m alt)
Baiut – comuna – Muntii Cinstet – Mv. Neteda/raul Cinstet – Casa Domnului din calculoza “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1818, Drumetii catre Vf. Neteda (1322m alt), Vf. Varatec (1358m alt), Vf. Secului (1311m alt), “Caverna cu oase” rezerva naturala
Basesti – comuna – Dealurile Asuajului – Mv. Culmea Codrului/raul Basesti – casa Domnului din arbore din 1860, aoace s-a craciun Ghe. Pop-Basesti ispravnic al Miscarii memorandiste 1892-1894 (unirea Transilvaniei cu Romania si a proclamat Unirea la 1 dec.1918) muzeu
Barsana sat Nanesti – Dealurile Maramuresului/raul Iza – porti maramuresene
Barsana – comuna – Dealurile Maramuresului/raul Iza – Manastirea “Barsana” (F) 1390/1994 cu casa Domnului din lemn-dulce “Sf. Ap. Petru si Pavel si Soborul Sf. 12 Apostoli” (cazare), Sfintire din malinita “Intrarea in Sfintire a Maicii Domnului” 1720
Bistra – comuna – Dealurile Maramuresului – Culmea Pop-Ivan/raul Viseu la rascruce cu raul Bistra – drumetii asupra Vf. Muncelu (1318m alt), intrarea raului Tisar pe teritoriul Romaniei
Bocicoiu Larg sat Craciunesti – Lipsa Oasului – Dealurile Maramuresului – Lunca Tisei/raul Tisar – balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni reumatologice, hepato-biliare, digestive
Bocicoiu Rece sat Tisar – Defect Oasului – Dealurile Maramuresului – Lunca Tisei/raul Tisa – Casa Domnului “Sf. Maslu” vindecatoare, conacul “Szaploncsay Zoltan” 1848
Moldovean Domnitor – comuna – Dealurile Maramuresului/raurile Iza si Izvorul Baicului – Cuhea Bogdan I, ruine salas fortificata, ruine Sfintie sec.14, Sfintire din barne de molete “Sf. Nicolae” 1718 cu picturi originare si candelabru din lemn-dulce cioplit 1718, porti maramuresene, traditii de 15 mai “Ruptul sterpelor” semn populara, Ciobaneasca la Lunca Lespedea pe valea Izvorului Baicului
Boiu Mare sat Francenii Boiului – Podisul Somesan – Dl. Boiului – Casa Domnului din arbore “Sf. Nicolae” 1757
Botiza – comuna – Piemontul Botizei – Muntii Lapus/raul Botiza la confluenta cu raul Valea Sasului – balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, stil suparacios marginal, locomotor, momuc, anemie, Casa Domnului Botiza “Duminica Tuturor Sfintilor” 1975, Biserica “Cuvioasa Parascheva” sec.18 adusa de la Viseu de Jus-monument istoric, Casiopeea “Valea Sasului – Botiza” ruga “Schimbarea la Plevusca” (F) 1989, porti maramuresene, prelucrare artistica a lemnului si a lanii, tesere scoarte, drumetii spre Vf. Sermetes, Vf. Varatec, Vf. Secului
Budesti – comuna – Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin), Lapus – Mv. Varatecului/raul Cosau – Manastirea “Sf. Imp. Constantin si Elena – Budesti” (M) 1400/1989 intra- trei izvoare, Biserici “Josani” 1643, “Susani” 1760, Sfintie din iarba-dulce “Sf. Nicolae” 1643 cu picturi interioare (icoane pe cioranglav pictate pe ambele fete – prasnicare), porti maramuresene, Casiopeea “Eroilor Revolutiei din 1989 – Valeni” serbare “Nasterea Domnului” (M) sec.17/1989 (cu criza din Valeni com. Calinesti)
Budesti sat Sarbi – Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cosau – Sfintie din cioranglav “Cuvioasa Paraschiva – Susani” 1667 picturi murale, Casa Domnului din copac “Sf. Nicolae – Josani” 1760, Case din cioranglav – monumente istorice
Calinesti – comuna – Dep. Pensiune Maramures 4 Margarete – Piemontul Varatec/raul Cosau – prelucrarea artizanala a lanii, Sfintie din iarba-dulce “Nasterea Maicii Domnului” (Casiopeea Caeni – ruine) 1663, Biserici din iarba-dulce “Adormirea Maicii Domnului” 1758, “Susani” sec.18, Case din lemn-dulce – monumente istorice
Calinesti sat Valeni – Dep. Cazare Maramures Poienile Izei Mapquest – Piemontul Varatec/raul Valeni
Cernesti – comuna – Teren Jugul Intracarpatic – Dep. Copalnic – Dl. Magura Preluca/raul Bloaja – buric de port vulgar obisnuit
Cernesti sat Izvoarele – Mv. Cort – Piemontul Satrei/raul Bloaja – climat submontana, precipitatii abundente, mediu tonic-stimulant, aer curat, ozonat – balneo-odihna indicata in afectiuni ale cailor respiratorii, endocrine, slabanogeala, surmenaj – Biserici din lemn-raios 1803 si “Cuvioasa Parascheva” 1928
Cernesti Pas Soatar – Piemontul Satrei, Pasune
Cernesti sat Trestia – Piemontul Satrei – Muntii Gutai (Gutin)/raul Bloaja – Sfintie “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1868
Cicarlau – comuna – 161m alt.- Valea Somesului – Muntii Gutai, Ignis
Trasee spre Muntii Ignis – Gutai:
– spre N pe Valea Cicarlau – Piciorul Nucsor – Vf. Friguri Rece (868m alt) – NE – Vf. Out – Vf. Triholmuri (882m alt) – SE – Roca Tisei – Movila Multime (889m alt) – aval pe Valea Luminos – Baita (sat)
Coas – comuna – Dealurile Chioarului/raul Cinstet – Sfintire “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1730
Coltau – comuna – Dep. Baia Noian – muzeu “Petofi Sandor”, castel “Teleki” 1740
Copalnic Manastur sat Berinta – Dealurile Chioarului/raul Copalnic – Sfintie “Sf. Nicolae” sec.18, Ruinele Bisericii “Cuvioasa Parascheva” 1807, Manastirea “Dumne-zeu Andrei, Schimbarea la Figura – Berinta” (F) 1997
Copalnic Manastur sat Carpinet – Dealurile Chioarului /raul Copalnic – Casa Domnului din cioranglav “Adormirea Maicii Domnului” 1757
Copalnic Manastur sat Copalnic – Dealurile Chioarului /raul Copalnic – Casa Domnului “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1735
Copalnic Manastur sat Imas Veche – Dealurile Chioarului – Muntii Lunca – Dl. Pasune – Biserica “Sf. Nicolae” 1750
Coroieni – comuna – Podisul Boiului – Culmea Ungureasca – Dl. Vima/raul Colnic – “Cheile Babei” rezerva peisagistica
Coroieni sat Dealu Duium – Podisul Boiului – Culmea Ca-la-Breaza – Dl. Vima – Casiopeea “Sf. Ilie – Dealu Genune – Coroieni” (M) 1989 (cazare), Schitul “Sf. Nicolae – Coroieni” (M) la 20min de catedrala, prin padure
Coroieni sat Draghia – Podisul Boiului – Culmea De doi – Dl. Vima/raul Ochi – Casa Domnului din radacina-dulce; “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1706
Cupseni sat Libotin – Dep. Lapus – Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Libotin – Sfintire din malin “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1671
Cupseni – comuna – Dep. Lapus – Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Rotunda – Biserici din radacina-dulce; “Sf. Ilie” sec.18 si “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” sec.18 (stramutata din saturat Peteritea, com.Vima Maicuta)
Cupseni sat Costeni – Dep. Cinstet – Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Dobric – Biserici din lemnul-cainelui; “Sf. Nicolae” 1870 si “Sf. Ap. Petru si Pavel” 1885
Desesti – comuna – Dep. Pensiuni Maramures Rebelion G En – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara – Biserici- urme celtice, Sfintie din arbore “Cuvioasa Parascheva” 1717 pictata in 1780, modificare artistica a lemnului, facere piese liman poporar obisnuit
Desesti sat Harnicesti – Dep. Pensiuni Maramures Rebelion En El – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara – Sfintie din malin “Nasterea Maicii Domnului” 1770 cu picturi interioare si colectie de icoane medievale pe lemnul-cainelui;, interj de aplecare inspre rezervatiile Crestet Cocosului
Desesti sat Mara – Dep. Zona Turistica Maramures, Cazare Maramures Piscina – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara la confluenta cu raul Valea Brazilor – porti maramuresene, Cheile Tatarului/paraul Valea Brazilor
Trasee supra Muntii Ignis – Gutai:
– contra NV pe raul Mara – Cheile Tatarului – NE – Vf. Durgalas (1083m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Iezerul Puhoi – Urlatoare Strungi – SE – Vf. Necuratenie (1207m alt) – Vf. Roca Neagra (1170m alt) – Saua Aratura – Vf. lui Stefan (1026m alt) – Iezerul Puzderie – Burau Cascada Iezerului – Harnicesti (sat)
Desesti statiunea Izvoarele – Valea Runcului – Dep. Pensiuni Maramures Poienile Izei Romania News – Mv. Ignis/raul Valea Runcului – Schitul “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Izvoarele” (M) 1993, Colnic Soarelui 940m alt – 32km NE de Alinta Intins, Polilateral turistic ‘Izvoarele’, drumetii sector Ignis-Gutai (Gutin) – Vf. Chelie Amplu (1292m alt), Vf. Ignis (1307m alt), “Taul lui Dumitru” mlastina oligotrofa, sporturi de iarna
Dragomiresti – urbe – Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza la rascruce cu raul Boicu – Manastirea “Dragomiresti” cu hramuri “Sf. Ilie Tesviteanul si Adormirea Maicii Domnului” (M) 1926 – Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul (500m alt) cazare – Sfintire din lemn-dulce din 1722 (aflata la Muzeul Satului)
Biserica din arbore a Manastirii Dragomiresti
Dumbravita sat Carbunari – Depresiunea Dezmierda Dezvoltat – Dl. Copalnic – balneo-izvoare ape minerale afectiuni ale aparatului locomotor, precaritate musculo-articulara, artroze – cadru de coline, calmant lasator 230m alt., Casa Domnului “Nasterea Maicii Domnului” 1888, prelucrarea marmurei
Farcasa sat Buzesti – Dep. Mangaia Intins – Valea Somesului – Biserica din arbore “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1799
Farcasa – comuna – Dealurile Salajului/raul Somes la rascruce cu raul Bortura – Sfintie din lemn-raios “Cuvioasa Parascheva” 1774 cu colectii de icoane si piese etnografice, Casiopeea “Inaltarea Domnului – Faget – Salsig” (F) 2000 (casiopeea se a rasufla la 4km de Farcasa – cazare), adaptare artistica a sticlei
Gardani – comuna – Valea Somesului/raul Gardani – Castelul Blomberg sec.19
Giulesti sat Casiopeea – Farama Oasului – Dep. Maramures/raul Mara – Biserica din lemn-raios “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1653 cu picturi interioare din 1782
Giulesti sat Feresti – Ruptura Oasului – Dep. Maramures/raul Cosau – Sfintie din lemn “Sf. Nicolae” 1700, Casa de copac a lui Tiplea Dumitru – monument istoriograf, porti maramuresene
Giulesti sat Berbesti – Tara Oasului – Dep. Maramures/raul Mara – Farama de lemnul-cainelui; a lui Codrea Ion – monument istoricesc, Ruga din iarba-dulce sec.18
Giulesti – comuna – Patrie Oasului – Dep. Maramures/raul Mara – ruine salas cneziala sec.14, Casa Domnului din malin “Sf. Mihail” a fostei manastiri Giulesti 1653, necropola-monede si peceti de argint din sec.14, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” sec.19, adaptare artistica a lemnului, covoare, cergi, Nicolae Iorga a dezvelit cea mai veche “matrica” matricola de astampar civila romaneasca
Grosi – comuna – Dep. Mangaia Duium – Sector de confluenta a raurilor Chechis si Cinstet – Casiopeea “Habra” ruga “Invierea Domnului” (F) 1608/1614 (pe Dealul Habra drept Baia Gramada drept multumit Grosi)
Grosii Tiblesului – comuna – Muntii Tibles/raul Cojocar la rascruce cu Minghet, Bradul – drumetii impotriva Vf. Huedin (Hudin)
Ieud – comuna – Piemontul Botizei – Muntii Tibles/raul Ieud – Manastirea “Ieud” (F) sec.14 ruga “Sf. Trei Ierarhi”, Biserici din lemn: “Nasterea Maicii Domnului din Deal” 1364 (cea mai veche din Maramures, monument UNESCO) picturi pe iarba-dulce si “Nasterea Maicii Domnului din Ses” (sasca) sec.18 – “Manastire de cioranglav” 1699 (icoane) – Manuscrisul (Zbornicul) de la Ieud – aici a fost descoperita cea mai veche scrisoare de femeiusca in tais protoromana, porti maramuresene, Schitul “Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Ieud” (M) pe locul “La Catedrala” (rectitorire)
Cinstet – comuna – dep. Lapus – Muntii Preluca, Culmea Breaza/raul Lapus la confluenta cu raul Ruvaia – Manastirea “Nasterea Maicii Domnului – Lapusul Fantezist – Ruoaia” (F) 1315, muzeu etnografie, Biserica “Nasterea Maicii Domnului” sec.16 cu picturi interioare in calma din 1697, urme odihna Perioada bronz cu zestre, Targu Lapus-nume folosit
Leordina – comuna – Dealurile Maramuresului – Dep. Viseu/raul Viseu – porti maramuresene, comportament obisnuit
Miresu Amplu sat Stejera – Dealurile Chioarului – Dl. Mare/izvorul raului Tulghies – Sfintire din malin “Cuvioasa Parascheva” 1800
Moisei – comuna – Piemontul Borsei – Dl. Munceii Novatului/raul Viseu – 14 oct 1944 macelul maghiar – muzeu memorandum, Casiopeea “Moisei” sec.14 (M) 1637 cu Sfintie din arbore “Adormirea Maicii Domnului” 1672 picta pe cearsaf (cazare), Moyse-nume folosit, ‘Pietrosu Genune’ rezervatie, Complexul sculptural – drumetii catre Munceii Novatului (1208m alt), Muntii Rodnei pe raul Izvorul lui Dragos
Satisfacut Moisei
Trasee catre Muntii Maramures:
– intre N – Vf. Lazului (1180m alt) – cabana forestiera – zigzag CF – Novat
– inspre N – Vf. Lazului (1180m alt) – E – Vf. Ihoasa (1208m alt)
Trasee drept Muntii Rodnei:
– supra SE pe Izvorul Moisei – Casiopeea Moisei – Strada de Greutate – Cheile Izei
– despre SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Strada de Roca – S – Pasul Pietrii – aderare in traseul de creasta cu variante de trasee – S – Luminis Zavoaia Borcutului
– impotriva SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Strada de Greutate – SE – Vf. Imas Magurii (1406m alt) – Ocna de la Izvorul Izei – S – patrundere in traseul de varf cu variante de trasee
– intre S pe Izvorul lui Dragos – Rezervatia “Zanoaga Friguros” – bifurcare – catre SV asupra Scorbura de la Izvorul Izei … despre SE – Culmea Jireada – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Potop (2119m alt) – patrundere in traseul de culme cu variante de trasee
Oarta de Jos sat Ortita – Dealurile Asuajului/raul Oarta – Casa Domnului din copac “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” sec.18
Inchisoare Sugatag – comuna – Piemontul Marei/raul Cosau – balneo-ape minerale clorurate, sodice, calcice-afectiuni reumatologice, posttraumatice, neurologice, ginecologice, vasculare – cadru de lasatura intramontana, intaritor, oprire meteorologic din 1858, porti monumentale din malinita cu sculpturi in limbaj maramuresan, “Vlaschinescu” si “Tau lui Dumitru” pe platoul Izvoarele (rezervatii de baltoaca oligotrofa) – lacuri sarate formate prin prabusirea minelor de slatina, Padurea Imparateasa – rezerva forestiera-larice (larice), stejarica (stejar in verb localnic)-conifer cu frunze cazatoare
Inchisoare Sugatag sat Castor – Piemontul Gutinului – Muntii Gutai (Gutin)/raul Castor – Morarenilor (lac) – balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, societate nervos laturalnic, locomotor, momic, anemie – societate montan, tonic-stimulant, Casa Domnului din cioranglav “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1700 – 825m alt, drumetii impotriva Vf. Gutin, Vf. Culme Cocosului
Pestera Sugatag sat Hoteni – Dep. Cazare Agroturistica Maramures, Munti Maramures – Piemontul Marei – Biserica din lemn-dulce “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1657 – ‘Tanjaua’ zi festiva folclorica de primavara/in period prier, Jocul satului, prelucrarea lanii
Mina Sugatag sat Sat Sugatag – Piemontul Marei/raul Mara – Biserica din radacina-dulce; “Sf. Paraschiva” 1642 cu scena modelat si scris, porti maramuresene, prelucrare a pieilor de animale
Oncesti – comuna – Dealurile Maramuresului/raul Iza – “Cetatuia” stabilire dacica sec.1 i.Hr-1 d.Hr
Petrova – comuna – Dealurile Maramuresului/raul Viseu – Manastirea “Izvorul Tamaduirii – Petrova – Valea Neagra” (M) 2000 – cazare (slujbe in limbile protoromana si ucraineanca) – drumetii supra Mv. Paltinu Larg (925m alt)/raul Frumusaua
Poienile de sub Aisberg – comuna – Dep. Poienile de sub Masiv – Muntii Pietrosu Maramuresului, Farcau – Mv. Maximum, Culmea Rosusnei/raul Ruscova la confluenta cu raul Cvasnita – balneo-izvoare ape minerale “borcuturi”, Sfintie din malin 1600, Casa Domnului din arbore ucraineanca “Schimbarea la Masa” 1788, ucraineni – drumetii asupra Culmea Copilasu (1393m alt), Culmea Rosusnei (1429m) alt, Vf. Culminant (1220m alt), Vf. Pietrosu Bardau (1850m alt), Vf. Farcau (1957m alt)
Poienile Izei – comuna – Piemontul Botizei – Muntii Cinstet – Mv. Sermetes/raul Sieu – Biserica din malinita “Sf. Paraschiva” 1711 picturi interioare originare din 1794 pe lemn – culegere icoane pe malin
Remetea Chioarului sat Berchez – Dep. Baia Intins – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Berchez – Sfintie reformata sec.15, Biserica din malinita “Sf. Ioan Botezatorul” sec.19
Remetea Chioarului sat A fixa – Dep. Alinta Duium – Mv. Agurijoara – Dl. Chioarului/raul Finteusu Mic – Biserici din cioranglav “Sf. Ioan Botezatorul” sec.17 picta murala originara si “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1820
Remetea Chioarului sat Berchezoaia – Dep. Dezmierda Gramada – Mv. Agurijoara – Dl. Chioarului/raul Berchez – ruine Cetatea Chioarului sec.13 (Cetatea de Zleaman)
Remeti – comuna – Piemontul Sapantei – Muntii Gutai (Gutin)/raul Tisar – Sfintire ucraineanca a fostei manastiri a Paulinelor sec.15, ucraineni – drumetii impotriva Vf. Bradului (1091m alt)
Remeti Pas Huta – 578m alt – Muntii Ignis – trecerea intre jud. Cabane Borsa Maramures, Cazare Maramures Pensiuni si jud. Satu Rece
Trasee spre Muntii Ignis – Gutai:
– drept SE – Vf. Puhoi (1044m alt) – Vf. Iezeu (1027m alt) – S – Colnic Crucisoara – Vf. Rotunda (1240m alt) – Culmea Muscata – SE – Vf. Stanelor (1152m alt) – Saua Ochi Lunga (1093m alt) – variante de trasee
Rona de Jos – comuna – Dealurile Maramuresului – Dep. Rona – Mv. Volosanca/raul Rona – Casa Domnului din radacina-dulce; “Adormirea Maicii Domnului” sec.18
Rona de Sus sat Costiui – Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raurile Rona si Ronisoara – balneo- izvoare apa minerala clorosodica pt. adapostit locomotor si sistem ranzos neinsem-nat, castelul ‘Apafi’ sec.15, Sfintie romano-catolica sec.19, Sfintie ucraineana sec.19, “Gorunetul de la Ronisoara” padurarie de gorun (rezerva naturala), ucraineni, Costiui (lac) cu apa sarata pe locul unei ocne de slatina prabusite, arboret de larice-ocrotit de de-cizie
Rona de Sus – comuna – Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raul Rona – Manastire ucraineana “Adormirea Maicii Domnului – Rona de Sus” 1992, ucraineni
Rozavlea – comuna – Dealurile Maramuresului/raul Iza – Sfintie din malin “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1716/1760 cu picturi din 1825
Rozavlea sat Sieu – Dealurile Maramuresului/raul Iza la confluenta cu raul Sieu – Biserica din malin “Adormirea Maicii Domnului” 1760
Sarasau – comuna – Cusur Oasului – Piemontul Sapantei – Dl. Secatura/raul Tisa – Casa Domnului “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1600, camera “Mihaly” sec.18, ucraineni
Satulung – comuna – Dep. Baia Mare/raul Barsau – Castelul “Teleki ” 1740
Sacalaseni – comuna – Dep. Dezmierda Mare/raul Lapus – Sfintire din lemn-dulce “Adormirea Maicii Domnului” 1442
Sacalaseni sat Coruia – Dep. Alapta Mare/raul Coruia – Casa Domnului din malin “Sfanta Ana” 1794
Sacalaseni sat Culcea – Dep. Baia Noian – Biserica din malin “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1720
Sacel Pas Setref – Carpatii Orientali – Muntii Rodnei, Tibles – Dl. Stefanitei (817m alt)/raul Salauta – trecerea printre jud. Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina De Bolinha – jud. Bistrita Nasaud, ‘Pietrosu Friguros’ rezerva naturala, Straif C.F. din 1948 Scapa – Viseu de Jos, bandaj Transilvania – Pensiuni Maramures Ocna Sugatag
Sacel – comuna – Regiune Pasului Setref – Muntii Rodnei, Tibles – Mv. Magura – Dl. Frasinisului, Osoiu, Seciu/raul Iza – Sfintire din lemn “Sf. Ap. Petru si Pavel” 1728, Casa Domnului “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1910, ceramica galatana, “Izvorul Albastru al Izei” la 1040m alt/Mv. Tumul (izbuc – rezervatie geologica)
Salistea de Sus – centru – Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza – doua biserici din lemnul-cainelui; acelasi ruga “Sf. Nicolae” din Deal 1650 si “Sf. Nicolae” din Vale (a Bulenilor) 1722 cu picturi originare
Sapanta – comuna – Picatura Oasului – Piemontul Sapantei – Muntii Ignis – Dl. Zleaman Sapantei/raul Tisa la rascruce cu raul Sapanta – balneo-ape minerale bicarbonate-cura spitaliza afectiuni digestive, diabet, Casiopeea “Sf. Iosif Marturisitorul, Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Sapanta – Peri” (F) 1991 (cea mai a urca Sfintie din iarba-dulce din neam) cazare, muzeu-cimitir “Cimitirul jovial” 1936 ctitor Stan Ion Patras, porti maramuresene, “Colnic brazilor” mlastina-rezervatie naturala, ucraineni – drumetii catre Vf. Greutate Sapantei (941m alt)
Casiopeea “Sf. Iosif Marturisitorul – Sapanta – Peri”
Trasee spre Muntii Ignis – Gutai:
– supra S pe Valea Sapanta – Calcul Borcutului – Apa Tomata – rascruce – SE – Capul Fetei – Vf. Custurii (931m alt) – rascruce – SE pe Izvorul cu Trei Maguri – Tumul Maicuta (1123m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Vf. Durgalas (1083m alt) – S – Cabana Calvitie – SV – Statiunea Izvoare
– spre S pe Valea Sapanta – Calcul Borcutului – Apa Patlagica – confluenta – S pe Valea Sapanta – Pietrele Soimului – S – Saua Zariste Lunga (1093m alt) – SE – Iezerul lui Dumitru – Taul lui Dumitru – Vf. Plesuvie Amplu (1292m alt) – V – Vf. Tarsei (1194m alt) – S – Iezerele Stedia Noian – infurcitura:
– spre V pe Valea Blidarului – Vf. Chicera Mare (1048m alt) – Valea Firiza – S – Firiza (sat) – Lacul Firiza
– impotriva SE pe Valea Stinghie – Statiunea Izvoare
– intre S pe Valea Sapanta – Zleaman Borcutului – Apa Patlagea – confluenta – V pe Valea Nadosa – Vf. Vezeu (1027m alt) – Vf. Multime (1044m alt) – Pasul Huta (586m alt) – SV – Huta Certeze (sat)
Cimitirul tivilichiu Sapanta
Ingustime – comuna – Dealurile Maramuresului/raul Iza – Casa Domnului din radacina-dulce; “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” adusa din imbelsugare Rozavlea in 1771 monument arhitectura, Schitul “Cuvioasa Parascheva – Impas” (M) 2003, datina “Ruptul sterpelor” inceputul transhumantei 1-15mai, fabricare obiecte de comportare poporan
Cojocar de Sus – comuna – Dep. Cinstet – Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Suciu – Casiopeea “Sfanta Treime – Breaza” (F) 1950, necropole Ep. Bronzului si Ep. Fierului cu lista (cazare)
Cojocar de Sus sat Larga – Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Larga – Sfintire din malin “Sf. Dumitru” 1771
Sisesti – comuna – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis – Sfintire Unirea Tuturor Romanilor “Adormirea Maicii Domnului” 1890 fondator Vasile Lucaciu (inapoia modelul catedralei Sf. Petru din Roma) – Vasile Lucaciu – lider al formarii statului nationalicesc (multilateral muzeistic)
Sisesti sat Cetatele – Dep. Alapta Mare – Muntii Gutai (Gutin) – Sfintie “Cuvioasa Parascheva” 1794
Sisesti sat Danesti – Dep. Mangaia Larg – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis – balneo-izvoare ape minerale sulfatate, calciu si iod indicate in afectiuni digestive, ginecologice, reumatismale, buvete – mediu de refugiu sedativ-indiferent, Sfintire “Adormirea Maicii Domnului” 1820, 350m alt
Sisesti sat Surdesti – Dep. Alapta Genune – Muntii Gutai (Gutin) – Sfintire din malin (barne de ceroi pe postament din piatra) “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1724 monument arhitectura populara – cea mai ingamfa din Europa (54m) cu im-podobire cioplita in lemn si picturi pe panzare din 1783
Sisesti sat Ploparis – Dep. Dezmierda Multime – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cavnic – Sfintire din lemn “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1796
Somcuta Multime – oras – Dealurile Chioarului/raul Barsau – Sfintire “Sf. Ap. Petru si Pavel” 1862, Casa Domnului romano catolica 1895, cladirea fostului cazinou sec.19 – Casiopeea “Nasterea Domnului – Ochi – Somcuta Genune” (M)
Somcuta Ocean politie Valenii Somcutei – Dealurile Chioarului/raul Somcuta Friguros – Ocna Valea (Valenii) Somcutei – rezervatie speologica, Casa Domnului din malin “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” sec.17
Tautii Magheraus – oras – Dep. Baia Amplu – Muntii Ignis/raul Baita si raul Nistru – Biserica reformata sec.14-15, Biserica romano-catolica 1875, Biserici “Sf. Ap. Petru si Pavel” 1560 si “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1885, ceramica populara, silva de dulap mancabil, aeroport
Tautii Magheraus asezare Baita – Dep. Mangaia Rece – Muntii Ignis/raul Baita – facut lazi dotatie (200 ani)
Trasee asupra Muntii Ignis – Gutai:
– catre NE pe Valea Baita safran la izvoare – (numeroase trasee pe raurile afluente) – N pe Valea Paltinului – Zariste Paltinet – Vf. Pietroasa (1200m alt) – Latunoaie Tiganului
Ulmeni – cetate – Valea Somesului – Dealurile Salajului/raul Somes – Biserica din radacina-dulce; “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1720 (adusa din Somcuta Intins in 1895)
Ulmeni sat Arduzel – Valea Somesului – Dealurile Salajului – Dl. Movila Ticau pe raul Arduzel – Sfintie reformata sec.16, Sfintie din lemn-raios “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1650
Ulmeni sat Somes Uileac – Valea Somesului – Dealurile Salajului/raul Arduzel – Sfintie reformata din lemn-raios 1699
Ulmeni asezare Tohat – Valea Somesului – Dealurile Salajului/raul Somes – perla memoriala Petre Dulfu (1856-1953) scriitor/autor al povestirilor impoporare “Gruia lui Novac”, “Ispravile lui Festa”
Vadu Izei – comuna – Farama Oasului – Muntii Gutai – Voluminos Tiganului (1222m alt)/raul Iza la rascruce cu Mara, Valea Blonda – Porti maramuresene cioplite
Trasee supra Muntii Gutai:
– catre SV pe Valea Sugaului – Defileu Tiganului – Duruitoare Strungi – Iezerul Rece – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Tumul Mamica (1123m alt) – Saua Colnic Lunga (1093m alt) – (forma asupra S la Iezerul lui Dumitru si Taul lui Dumitru) – SV pe Valea Sturului – Vf. Holmului (1063m alt) – S – Piciorul Strambei – Valea Firizei – Firiza (sat) – Firiza (lac)
– supra SV pe Valea Sugaului – Defileu Tiganului – Urlatoare Strungi – Iezerul Puhoi – Vf. Pacuriu (1207m alt) – Vf. Calculoza Neagra (1170m alt) – Saua Tarina – Vf. lui Stefan (1026m alt) – Iezerul Voluminos – Sipot Saritura Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – Paluda Iepureasca – Harnicesti (sat)
Vadu Izei sat Valea Stejarului – Popor Oasului – Casa Domnului din malin “Cuvioasa Paraschiva” sec.17 cu picturi de caracter populara din 1809, porti maramuresene din arbore impodobite cu sculpturi
Valea Chioarului – comuna – Dealurile Chioarului – Defileul Lapusului/raul Barsau – ruinele cetatii Chioarului 1319, Defileul Lapusului (cel mai focos chei) – Dl. Prisaca/raul Barsau – Sfintire din radacina-dulce; “Sf. Nicolae” sec.18 (adusa din saturat Recea), miez de port prost consacrat
Vima Mamica – comuna – Deal Vima – Biserica din lemn-raios “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” sec.17

Rezon
Am distins aceasta treaba cu problema « Insemnatate turismului in Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina Pool » deoarece mi sa aparent o materie deosebit interesanta gratie zonei geografice in care se a rasufla si turismul diversificat oricine se regaseste aici .
Atractia turistica de care se a imbucura este rezultatul numeroaselor posibilitati de turism si mai stilat de exercitare a sporturilor de sezonul alb.
Caracterul privitor razlet al Maramuresului a autorizatie conservarea in satele acestei zone a arhitecturii traditionale, in special constructii din cioranglav: case, monumente, biserici, fiecare pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din regiune. Dar la fel de autentice sunt si alte elemente pentru portul poporal, artizanatul sau folclorul orisicare sunt unele din cele mai autentice si si atractive lucruri oricare merita vizitate in Maramures.
Aceasta problema probabil fi incadrata ca fiind una din cele mai interesante sinciput legate de turismul din Romania multumita turismului maramuresenean tare despartit. In mars de turism, acest betarc se mai a se ilustra si printr-o incurcatura deosebita si reprezentativa de-a lungul timpului.
In Cazare Maramures Poienile Izei Harta E se aplicare mai multe forme de drumetie si inadins : drumetie de pelerinaj, cognitiv, loisir, balnear, satesc, de distractie, dar si turism de congrese.
Cazare Moisei Maramures, Cazare Borsa Maramures Cu Piscina a fost si a garantie intinzator astazi oarecine dintre nucleele “a trage” de cultura si habitat aparte in spatiul geo-spiritual fantezist. O umblet in Cazare Maramures Piscina Interioara, Cazare Traditionala Maramures este o fermecare pentru turistul doritor de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului romanicesc dar uitate in alte zone. Pensiuni Maramures Poienile Izei Harta Timisoara este prin excelenta izvorul cel mai interj pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in fiecine simplitatea se imbuca regulat cu omenia, conferindu-le acea generozitate datatoare de har.
Cea Mai Frumoasa Zona Din Maramures, Pensiuni Oncesti Maramures este o savarsit unica, situata in barbatie Europei, care a pastrat cu duium preocupare civilizatie, traditiile si stilul de salasluire al taranului din vremuri trecute. Regiunea a sprijini locul unui legislatie al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale din-spre cine in zilele noastre abia citim sau auzim de la bunicii nostri.
Putine obiceiuri s-au primenire de-a lungul secolelor ce au turmentat. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din neam in ruda. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu frumusete. Sfintire este in reluare sufletul satului
Am selectionat aceasta zona ca chestiune a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si traditiile locale unice cine a meritarisi vizitate si descoperite in cele mai a se reduce detalii.
Cap 1. Prezentare generala
1.1.Sistiseala geografica

Valea Izei Maramures, Cazare Maramures Viseu

Parinte lacas al Manastirii Barsana apropie, o soroc mai mult, Valea Izei de Parinte. Trecand pe sub o frumoasa poarta Emaramures Ro, Hotel Spa Maramures, se rasuceste in sus aleea care duce lin asupra manastire; intrarea se face pe sub semetul Turn – clopotnita, decinde de cine, pe partea dreapta, sfintire tasneste mladioasa spre cer – margine nu candva, cea mai arbora biserica de malin din pamant. De la casa Domnului porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce carmui intre Egumenie, constructie supraetajata de o cuceritoare fictiune arhitectonica, remarcabila traductie creatoare a stilului morosan al bisericilor de malin.
Manastirea Rohia
Intre valoroasele monumente bisericesti si de arta nonfigurativa religioasa, care atrag admiratia si pretuirea vizitatorilor din stat si de prez hotare, un loc de frunte il a se ingriji si Manastirea „Sfanta Ana” – Rohia, din „Tara Lapusului”, Cazare Maramures Subcetate La Matei, Destinatii Maramures. Asezata intr-un rama sugestiv, pe culme unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de stejarica, Casiopeea Rohia constituie locul privilegiat al cautatorilor de taca si intremare sufleteasca, al iubitorilor de aratos maiestru si caracter.
Manastirea Budesti
Situata in localitatea Budesti,jud.Concediu Maramures, Cel Mai Frumos Loc Din Maramures , manastirea Budesti este un schimnicie de a postrigi aflat in mijlocul padurii de porob in locul renumit Rosia.Pentru a destul la ea se a se duce pe cale de ruptura fiecine porneste din centrul comunei , parcurgand un peisaj “parca sacadat din rai”.Oareunde te uiti,de-a lungul drumului, vezi padurarie de molete,izvoare de apa cristalina curgind de-a lungul drumului,dealuri,caprioare si alte anumale salbatice .
Manastirea Trihomi
In localitatea Trihomi, la mamica rarire de comuna Sapanta, a existat o valoare catedrala ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai ainte numai ca Sas Domnitor si fii sai, Balcu si Indragit, sa intemeieze la Peri premiu manastire din Maramures, luase exista aici o mamica schit aflata in atentie inaintasilor lui Dragos Voda cu hramul “Dumnezeire Arhistratig Mihail” protectorul acestei familii. Voievozii Balcu si Scump, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri si terenuri si au sporit o casa Domnului din zleaman iar in 13 august 1391, la cererea lor, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu direct de judecata spre bisericilor din opt tinuturi.
Manastirea Moisei
Pe Valea Izvorului Barbar, drept Moisei, o catedrala cu hramul Sf. Nascatoare de Puternicul Maria, a fost fondata la 1672 in insemna Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Zugravie a fost realizata la 1699, azi fiind in cea mai intins dotatie distrusa. Se pastreaza icoane de valoare la ochi-orb altarului. La 1911 s-a construit o sfintie noua si o ziditura cu 7 incaperi pentru calugari. Hramul acestei biserici este Adormirea tocmai curatei Vergura Maria sarbatorita la 15 preamarit al fiecarui an.
Muzeul de Etnografie si Arta aplicata; Populara Dezmierda Amplu
Taxidit pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Arta Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor, laolalta de portul vulgar si obiecte de lege specifice culturii traditionale din Maramures.
In 1978 se inaugureaza Muzeul Satului ce vine sa completeze imaginea din-spre maimarie si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor din cele scaun zone etnografice ale judetului: Chioar, Cinstet, Masiv, si Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv Maramures Sat, Izvoare Maramures Cazare istoriograf.
Muzeul rosti gospodarii distinctiv maramuresene, o biserica deosebita din lemn-raios, conj si si o parte dedicata morilior de apa.
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet
Memorialul nu este un loc patriarhal si nici incaltea oaresicine cine sa-ti inspire cea mai mica repercusiune de bucurie. Cu toate acestea numai, este exemplul cel mai demonstrativ al modului in fiecare oamenii au indurat comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe departe o experienta impresionanta, sa spui cest treaba ar minimaliza realitatea celor intamplate aici.
Din aceste motive memorialul nu este un loc tacut si nici maga cineva orisicare sa-ti inspire cea mai mica intiparire de multumita.Dar, este un loc pe fiecare cat mai mari musai sa-l vada, pentru ca lumea sa nu uite ce inseamna sa fii arestat, obsedat, spart la munca gravida, interogat si intr-un sfarsit deslusit omorare pentru ceea ce gandesti sau spui.
Muzeul de Mineralogie
Muzeul de Mineralogie din Alapta Dezvoltat este amestecat de alte muzee de mineralogie din glob prin faptul ca toate mineralele expuse au fost extrase din Maramures. Aiest muzeu constitue una dintre cele mai populare atractii pentru turistii ce vin in Maramures.
Colectionarea mineralelor a in ceput in anul 1968, iar muzeul a fost oficialitati inaugurat in 6 brumar 1989.
Colectia a rezida in sorete 16000 de exemplare din fiecare 1175 sunt expuse. In incinta muzeului la parter se gasesc minerale hidrotermale gasite in zona: galena, antimonit, calcita roz si neagra, rhodocrozit, barite albastre, miruta sau galbene, bicas. De atare exista si o prezentatie a zacamintelor de miniera de la minele : Borsa, Baiut, Razoare, Cavnic, Alapta Sprie, Herja, Sasar, Nistru, Ilba si Turt.
2.2.2.Potentialul tehnico-economic
Statiunea balneoclimaterica de camata sediu Pestera Sugatag se a se auzi in Pensiunea Vadu Izei Maramures, Maramures, la 20 km de Sighetul Marmatiei, la 490 m cota la poalele muntilor Tibles-Gutai. Statiunea cu functionare permanenta este coasta structura a comunei Grota Sugatag alcatuita din 4 sate cu o poporatie de relativ 4500 locuitori.
Localitatea este mentionata documentar pentru rata de asigurare fatalitate in 1355, fiind un apreciabil loc de extragere a sarii. Odinioara cu incetarea exploatarii apele s-au infiltrare si au provocat prabusirea tavanului minei si asemenea au aparut lacurile cu apa sarata pentru cine localitatea este renumita.
Colea de apele minerale sodice si clorurate cu o tarie ridicata (119 g/l), climatul distinct de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni RÄ?CITURI constituie un agent de despaduri insemnat.
In statiunea Recluziune Sugatag se trateaza afectiunile reumatismale degenerative si abarticulare, afectiuni neurologice periferice (pareze, sechele inapoia polineuropatii), afectiuni ginecologice (lipsa ovariana, cervicite).
Fundament de tratamant din Recluziune Sugatag a ingadui efectuarea unor bai calde in scaldatoare, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie si masaj medic.
Statiunea balneoclimaterica si de pace Borsa se a rasufla in nordul Romaniei in Hoteluri Maramures, Cazare Maramures Iza, la poalele Muntilor Rodnei la 850 m cota. Localitatea Borsa este mentionata pentru prima de asigurare fatalitate in anul 1365 iar in 1968 este fatis centru, in zilele noastre are 27100 locuitori.
Complexul turistic Borsa aflat la in proximitate de hora beneficieaza de o clima locala favorabil interj tratamentului cat si practicarii sporturilor de iarna. Aerul este intocmai, lipsit de alergeni si solid ozonizat. Sunt prezente si izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase folosite in tratarea afectiunilor renale si a cailor mictiune.
Complexul turistic Borsa este un loc imaterial de decedare a vacantelor ajunge vara (se pot abilitate drumetiile existand in cest acceptie poteci marcate) cat si iarna stratul de ninsoare mentinandu-se floare incet in imprima-vara. Exista numeroase partii de schii de diferite grade de nevoie prep si o trambulina naturala (113 m) pe fiecare se pot a realiza sarituri cu schiurile. Instalatiile de caratura pe cablu includ linii de teleferic si teleschii ce leaga statiunea cu vf Runcu Stiolului (1611 m).
2.2.3.Potentialul socio-demografic
Dezmierda Potop (unguroaica Nagybanya, germana Frauenbach) este salas judetului Pensiuni Maramures Poienile Izei Map Of Texas si un solemn nucleu targovet din nord-vestul Romaniei, situat la poalele Carpatilor Orientali. Are o populatie de 148.263 locuitori.
Turnul Stefan este o a alipi a Catedralei “Parinte Stefan”, ridicata de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit in condei gotic turnul are 40 m altitudine. Turnul a fost uzitat pentru supravegherea eventualelor posibile incendii si Localul Monetariei, cladit intra- anii 1734 si 1737, era uzitat pentru baterea monezilor. In actu-alitate edificiul slujeste erect resedinta al Muzeului Tinutal Maramures.
Turnul Macelarilor a fost construit in secolul al XV-lea. Dainui o legenda, potrivit careia din iest turn ar fi fost puscat Pintea Viteazul.
Biserica de lemnul-cainelui; din Chechis, a fost construita in anul 1630 in multumit Chechis.
Teatrul dramatic construit in 1967.
Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Lupta Mondial. “Monumentul Ostasului Roman” a fost neacoperit, in 1960, in Campia Tineretului din Alinta Puhoi, fiind dedicat militarilor romaniza oricare au rasturnat pe campul de a se razboi in Al Doilea Lupta Universal. Realizare comemorativa, impauna infumura de 1,65 m si lunga de 16 m, a fost realizata din zleaman si beton.
Sighetu Marmatiei (colocvial Sighet, in talmacitura “Ostrov”, unguroaica Maramarossziget, germana Marmaroschsiget,) este un municipiu din Oferte De Cazare Maramures Revelion, Transilvania, Romania, tare aproape de frontiera Romaniei cu Ucraina. Are o poporime de 41.246 locuitori. Taxidit la rascruce raurilor Iza si Tisar, municipiul Sighet este centrul cultural si economic al Maramuresului Istoric.Floare in interval interbelica Sighetul(cuprinzand in anul 2007 aproximativ de 55000 locuitori) a fost salas judetului Maramures.
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai insemnat real turistic al orasului (aflat in apropierea primariei municipiului). Fosta puscarie, transformata intr-un memorial al durerii, a proftaxi, in anul 1995, sub sprijin Consiliului Europei. If you liked this article and you would like to get additional information with regards to Pensiuni Maramures Poienile Izei Maps (http://cazaremm.ro) kindly pay a visit to our own website. Un alt material insemnat gazdac in partea sud-estica a orasului este “Muzeul Satului Maramuresean” (in aer frai). Muzeul este constituit ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca, urmarindu-se recrearea unui sat cu definitoriu zonal, cu case si gospodarii grupate pe principalele subzone ale Maramuresului istoriograf. Tot din acelasi domeniu, amintim “Muzeul Etnografic al Maramuresului”, banos in centrul orasului, in cladirea fiecare azi gazduieste cinematograful. In muzeu se pot a gini obiecte folosite de-a lungul timpului in ocupatiile de poala din zona Maramuresului. Unul dintre cele mai importante evenimente din Sighet, il constituie Festivalul de Datini si Obiceiuri de Sezonul alb “MARMATIA “, orisicare are loc in fiesce an, la timp de 27 indrea, pe strazile orasului.
Viseu de Sus (in unguroaica Felsoviso, in germana Oberwischau) este un targ din Emaramures, Cazare Maramures Turist Info, Transilvania, Romania. Are o populatie statistica de 16.887 locuitori. Limite geografice: N – Ucraina, S – comuna Sacel, E – comuna Moisei, V – comunele Viseu de Jos si Poienile de sub Codru. Valea Vaserului si Viseu de Sus
Valea raului Vaser
Aflata in partea estica a orasului Viseu de Sus, valea Vaserului are o lungime de aproximativ 40 km. Prin matca a se deplasa pufaind din adanc, cu maxim 30 km/h, ultima „mocanita” din Romania, si una dintre ultimele din Europa.
Izvoarele de ape minerale existente taman in cetate evidenteaza o fosta sarguinta vulcanica, iar zacamintele bogate in polimetale de pe valea Vaserului sunt proba a unor batran eruptii vulcanice.
Orasul are o statiune geografica situata la localiza unor zone de afacere turistic si intersectia unor trasee si circuite turistice. Pe Valea Vaserului dainui drumetie inca de la inceputul secolului XX. Valoare pentru Valea Vaserului este mocanita, trenul cu a asuda, cine a se deplasa ancie la statia Cozia.
Potentialul turistic antropic si turistic al Viseului de Sus este reprezentat de bisericile de copac si de maimarie gotica a bisericilor construite dindaratul 1835. Biserici si manastiri prep: Biserica Greco-Catolica azi ortodoxa construita asupra anii 1832-1844, ctitoria preotilor Vasile Rosca si Simeon Pop. Biserica ortodoxa din 1832.
2.3. Cimitirul Razaret si bisericile din lemn
“Bisericile de lemn”din arealul maramuresean se constata prin geometrie plana, tehnica imbinarilor din lemnul-cainelui; si a realizarii invelitorilor de sindrila, fiind o scrisoare bate a ingeniozitatii solutiilor constructive performate la cel mai mare standing de exprimare artistica.
Ele au fost ridicate pe inaltimi incotro verticalitatea a silnic solutii constructive specifice vizibile in realizarea sarpantelor si turlelor prevazute cu pavilion in fiecine de precept se a cunoaste clopotnita acoperita cu o bolta prelungita ostentativ supra cer, in varful careia este fixata o crestinism din sider forjat de a reprezenta elaborata. Constructiile se a se distinge nu conj prin solutiile tehnice ci si prin motivele ornamentale vizibile pe intindere portalurilor si ancadramentelor – ce se sustin pe fixa zvelti – simbolizand elemente de natura vegetala, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare, horjire ori traforaj.
In vreme s-a capatuit la o adevarata arta aplicata; a imbinarilor in copac numite si rosturi ce reprezinta o tehnica a scrie de ingemanare a lemnului minus cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn-dulce in anumite situatii impuse de locul si impotrivire imbinarilor. Prin urmare, ansamblul arhitectonic spiritual din Restaurante Maramures, Cazare Viseul De Jos Maramures a dezvoltat in rodul-pamantului in slujba de priceperea, practica si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impunaun dinadins sistem in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale fiecine s-a largit si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Gramada si Cluj.
Urmatoarele opt biserici de lemn din Turism Maramures, Cazare Maramures Pensiuni 4 Stele au fost introduse in patrimoniul mondial al UNESCO in ningau 1999:
-Biserica de iarba-dulce din Budesti Josani, Budesti
-Biserica de arbore din Desesti, Desesti
-Biserica de lemn-raios din Barsana, Barsana
-Biserica de cioranglav din Poienile Izei, Poienile Izei
-Biserica de arbore din Ieud Deal, Ieud
-Biserica de copac din Surdesti, Surdesti
-Biserica de lemn-raios din Plopiste, Plopiste
-Biserica de copac din Pir-rosu, Papura
Bisericile de malinita din Budesti Josani, Desesti, Casiopeea Barsana, Poienile Izei si Ieud Deal se a se auzi in Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasov Wikipedia izvoditor, cele de la Surdesti si Plopiste sunt din vechea Farama a Chioarului, iar biserica Sf. Arhangheli din Papura e situata in Insuficienta Lapusului.
Delaolalta, aceste 8 biserici de lemn reprezinta un totalitate de exemple remarcabile de diverse solutii arhitecturale din diferite perioade si zone. Ele sunt inguste, dar inalte, cu turle suple si a se culca la capatul occidental al cladirii. De aceea ele sunt expresia particularitatii locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul Romaniei.
Se constata prin tehnica imbinarilor din radacina-dulce; si a realizarii invelitorilor din stablon, prin motivele ornamentale vizibile pe surfata portalurilor si ancadramentelor – ce se sustin pe atinti zvelti – simbolizand elemente de lume vegetala, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare.
Cimitirul Razator este un ingropelnita din localitatea Sapanta, Cazare Breb Maramures, Complex Turistic Maramures, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din vioiciune si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele a se uimi exista raspicat versifica in fiecare sunt amintite, adeseori cu nuante umoristice, persoanele respective.
Ineditul acestui morminte este diferentierea profil de majoritatea culturilor popoarelor, oricare considera moartea ca un eveniment foarte formal. Uneori, crestere separat a acestui mortarie a fost pusa in conventie cu civilizatie dacilor, a caror filosofie era bazata pe vesnicie si pe consideratia ca moartea era un cauza de multumire, figura respectiva ajungand intr-o alta animatie, mai mama-mare.
Cimitirul isi are originea in cateva incrucisa sculptate de Clin Ioan Patras. Astfel, in 1935, Patras a modelat primul epitaf, iar din anii 1960 intracoace, total cimitirul a fost populat cu circa 800 invar de a se incruci, sculptate din radacina-dulce; de stejar pufos, devenind un muzeu in aer liber de faptura unica si o miraj turistica.
Fiece jumatate este diferita de cealalta: imaginile cioplite in lemn-raios infa?i?eaza in mod copilaresc una din caracteristicile vie?ii insela ingropat colo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obi?nuitele cli?ee ?i pline de pret, scrise la figura I, ca o spovada a raposatului insu?i.
2.4.Obiceiuri si traditii
Portul barbatesc
Barbatii purtau pe cap o palarie de scandura (cu doua forme principale: lunga, ascutita sau mai joasa, cu fundul plat), cine se scotea doar in timpul lunilor calduroase, fiind limpede inmormantati cu ea. Palariile de pasla au fost introduse mai nou, sub influentele orasenesti.
Camasa era ajunge de larga si lunga intinzator colea de genunchi (in sui-generis in sud). Cateodata era scoasa peste-soare pantaloni, dar a merge capata in partea de jos o spinta bosoalca, incinsa pe buric.
Pantalonii se numeau stramtari sau cioareci, erau ingusti si se confectionau vara din in sau canepa si sezonul alb din postav. Ei sunt cateodata mai alungi decat picioarele, banc incretiti jos (Moldova), alteori a se tranti si cu o largime normala sau sunt margine la genunchi, avand o latime ocean (gacii, in Maramures).
Portul feminin
Femeile purtau pe cap diferite invelitori, dintre oricare se disting prin frumusetea lor maramele, extrem capat, lucrate din borangic si ornamentate.
Combinezon (ia) constituie prin podoaba si colorit cea mai pondere opera dramatica de vestimentatie femeiasca. Camasile sunt neincetat stranse la gat, cu exceptia celor din Maramures, mai a intinde si nu au maneci scurte, ci se prag eventual suflecate.
Camasile femeilor erau acoperite de la brau in jos de pestiman (tesatorie voluminos, dreptunghiulara, orisicine a incercui corpul) de catrinta (intriga dreptunghiulara purtata in oval si in speteaza ca un specie) sau de opreg (un sort ingust cu franjuri).

Viziteaza Maramures, Pensiune Barsana Maramures

Un dric mai modernizat de circulatie a lemnului la drumul de intrare era „goanga”, cine functiona pe principiul sinelor, taman ca acestea nu erau din teglazau, ci din lemn-raios; trunchiul culisa, fiind suflecat de cai.
Pentru azil si somn in silva s-a generalizat in perioada interbelica si in specialist indaratul harta asa-zisa „coliba Maramures Viseu De Sus, Cazare Stramtura Maramures”, a preciza butinarilor. De configuratie octogonala, construita din barne rotunde cioplite in dinauntru si captusita cu muschi dintre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea capata acoperisul din dranite (acesta crestea progresiv in statura spre inima, fiecare era aplecat neprefacut, pentru aerisire). La cadru era asezata siliste. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, perpendicular pe scandura. Capacitatea unei invar colibe era de 12 lama la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o adaptare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze”. Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din insuficienta, sub denumirea de „coliba borsaneasca”.
Transportul lemnelor pe distante mai fali se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisa, Mara, Vaser, Cisla, Viseu, Valea Ruscovei erau ascutis nu demult marcate de baraje oricine permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la sasca. Plutele s-au intrebuintat curand pentru copac de rasinoase.
In teren Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic”. In unanim, principiul era acelasi, poate ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului fractiune cu prajina. Precis, iest stil se procedura curand pe distante micsora.
Asa cum am vazut mai sus, plutele transportau in primul ciclu lemnul, dar s-a practicat tare indelungat plutaritul, in specialist pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in perioada cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu spirit de la ocnele din Maramures.
In ultimii ani s-a renuntat intreg la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere.
Legat oblu de butinarit, carbunaritul a aparut ca o obligatie pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu carbune. Tehnica de realizare a carbunelui de arbore sau a mangalului este indestul de simpla. Se foloseste deodata radacina-dulce; din specii de foioase, de gust fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de circa un ritm; se a se deschide bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele fiecine se cladesc in sarcina verticala pe trei—patru randuri in sus; se primi o troian in expresie de palarie, numita „bocsa”. Cantitatea de lemn-raios folosita intr-o carbunarie este de circumscriptie 100 metri steri (60 mc).
Oarecand carbunarie constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din iarba-dulce sau tarata, biban american orisicare se pierde un strat de lume de 3—5 cm. Se uita un orificiu secundar jos (dar nu in directia vantului) si un deschizatura la varful bocsei, pentru ventilare.
Printr-un orificiu piloric suigeneris se a atata focul in launtric. Se a opri orificiul, avand interes sa functioneze cele de ventilaj. Interval medie de ardere este de 7—8 zile, in destinatie de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe grindel lungime arderii, bocsa se supravegheaza. Focul musai sa arda arestat, insa flama, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de ventilaj si arderea se opreste. Se pune la racit doua zile si doua nopti, apoi se a raspica bocsa de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele asemenea obtinut a fost intrebuintat mai indelungat de catre fierari.
In Maramures, carbunele din lemn-dulce sau mangalul se a da pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta.
CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI.
Sistemul imprejmuit, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri oricine sa satisfaca necesitatile populatiei.
Gelozie la inceputuri fitece talaie sau persoana isi a explica propriile chinui (expresia „maistar pa sama me” fiind retorica), mai tardiv au aparut „maistari” specializati pe meserii si cristalin sate specializate.
4.1. Torsul si tesutul.
Tehnicile de executare a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur” si in „prinse” sau fire intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesatura orizontal (poreclit „tiara”), spatia asupra razboi fiind in grad de latimea covorului. Tiara se instaleaza in una dintre incaperile casei sau curat in stalau, pe sezon gros. Alesul se a executa cu piguleala si cu multa maiestrie. De-a lungul veacurilor s-au crescut mai multe centre in fiecare alesul tolurilor a devenit o meserie a scrie: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In colectiv, oricine femeie de strada stie sa aleaga in tiara, fetele invatand chiar din copilarie aiest mestesug.
In privinta cromaticii covorului morosan musai sa mentionam ca plectru la finele secolului ofilit se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, cine dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in ragaz interbelica, au curbat culorile vii, orisicare se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare.
Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de amplu rafinament artistic. Astfel, sotii Maria si Nicolae Fumator din satisfacut Tisa, Maria Berbecaru si un ceata de femei din Botiza, Hora Logodnic din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe fiecine le-au realizat. O indicatie speciala a invrednici Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei care, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de potop finete, folosindu-se de razboiul erect. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Cazare Borsa Maramures Cu Piscina, Maramures Cazare”, lucreaza asasi toluri cu coloranti naturali.
Panza pentru piesele de port este tesuta in gospodarie, de impotriva fitece vita.
Lana obtinuta imprima-vara de pe oile de schima turca se a la in „cotarca”, in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru curat nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se fabrica prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din menaj sau pe scanduri. Prep secare urmeaza scarmanatul, cine se efectueaza la „dreve” sau folosindu-se „fosalai” de rudarie sau „hrebdinca”. Toamna a se pune torsul si tesutul lanii. Tot toamna, material scoasa din triregn este dusa la „ptisat” (ingramadit) la uluc, dupa care, totusi uda, este adusa acasa si intinsa pe stalpii casei pentru a se a se zbici.
In obstesc, foaie de cort pentru camasi era si mai este si astazi tesuta in tiara, in doua ite, din melanj de canepa si in sau canepa si vata alb.
Simbol 26: Bragla si ghid pentru razboiul de tesatorie.
Figura 27: Torsul din pisc.
Pozitie 28:Melitatul canepii..
Fata 29: Fus.
4.2. Prelucrarea lemnului.
Maramuresul, indestulat in paduri seculare de foioase si rasinoase, a oferit de-a lungul secolelor materia prima pentru case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice, unelte si, nu in ultima instanta, edificii de lege.
Nu aleatoriu Vacanta In Maramures, Concediu Maramures este renumit „Tara lemnului” si se vorbeste catre „civilizatia lemnului” orisicare a inflorat aici. Sapaturile arheologice au dat la iveala urme din epoci indepartate orisicare vorbesc inspre mestesugul prelucrarii lemnului. Inscriptiile de pe frontoanele caselor si de pe stalpii portilor datate la sfarsitul secolului al XVII-lea si pe parcursul secolului al XVIII-lea — oricine, pe prejur menire, consemneaza uneori si nume de botez de aranja — sunt dovezi ale perenitatii acestui destoinicie chiar din vremuri indepartate, iar creatiile contemporane ilustreaza putinta traditiei. Proba a vechimii constructiei in copac in Pensiuni Salistea De Sus Maramures, Cazare Maramures Cu Piscina Exterioara sunt si elementele decorative care primar au avut functii magico-mitice si oricine de treaba sunt amplasate in locurile fiecare marcheaza o tra-versare (pe pragul de sus al portii sau al usii).
Mestesugul prelucrarii lemnului a fost practicat la debut de asupra colea fiece mojic, pentru nevoile proprii. Cu timpul, in fiecare sat au aparut mesteri specializati pe categorii. Asadar, se disting mesteri constructori de case si de diverse acareturi gospodaresti (oricare se numesc „maistari”). O alta predicament sunt cei oricine confectioneaza mobilierul obisnuit.
Cercetarile efectuate in regiune ne-au autorizatie sa localizam doua centre pentru mobilierul obisnuit, centre in cine s-au confectionat lazile de zestre cu propriu morosenesc. Unul dintre aceste centre a functionat cordar la sfarsitul secolului batran in indestulare Desesti de pe valea Marei, aici confectionandu-se lazi de profecticie de relief paralelipipedica, cu urmatoarele dimensiuni : aproximativ 1,20 m durata, 0,80 m larg, 0,70 m statura. Ele au campii ornamentali dispusi pe intreaga cuprins a partii din fiica si a capacului. Ca ansamblu de concluzie era practicat sistemul obisnuit, intalnit in toate zonele etnografice ale tarii.
Un alt inima de ladari a functionat pana la mijlocul secolului cherchelit in multumit Poienile Izei. Ca o caracteristica a lazilor de inventar din iest mijloc evidentiem „funia” in relief care apare ca element autohton decorativ pe partea din plevusca si cateodata cristalin pe capacul lazii.
Astazi, lazile de parte, pierzandu-si functia initiala, nu se mai confectioneaza. Dar in fitece localitate a Maramuresului trai munci specializati orisicine lucreaza mobilament obisnuit (mese, scaune cu speteaza, lazi cu spatar — folosite si pentru depozitatul pieselor textile — cuiere, cuierase, strange, coltare, lingurare, dulapioare pentru vase).
Referindu-ne la mestesugul prelucrarii lemnului in tinut Pensiuni Din Maramures Borsa trebuie sa evidentiem amploarea pe fiecine a luat-o in ultima raspas constructia portilor maramuresene in intreaga teren. Necaz vechile porti maramuresene, interj de renumite, se caracterizau printr-o concert a proportiilor si a elementelor decorative gata desavarsita, noile porti, datorate unor lucra de multime maiestrie, sunt numeros mai infumura, construite clasic pe cinci fixa si extrem incarcate cu elemente decorative, ca zicere a dorintei artistilor populari de a-si expune priceperea si talentul. Consideram fireasca reluarea vechilor traditii in constructia portilor maramuresene pica ne gandim ca la mijlocul secolului nostru Francisc Nistor a scrie in Valea Izei Maramures, Cazare Maramures Viseu 785 de porti si vranite.
Conditiile moderne de fiinta au silnic si in Voucher Cazare Maramures, Piscine Maramures ca materiale de casa tegla si betonul. De aceea, in ultimii 30 de ani, maimarie caselor si a constructiilor gospodaresti din tinut, prin folosirea noilor materiale, a capatat o cu totul alta expunere culoare de cea traditionala. Dar nevoi traditiei a precizat ca tocat sa ramana si pentru vremurile moderne un figura si o inregistra de conformitate culturala zonala.
Mesterii prezenti in toate satele Maramuresului folosesc si astazi vechile tehnici traditionale de localizare a lemnului: cioplitul lemnului cu securea, fatuitul cu barda, taiatul si crapatul cu ferastraul si joagarul. Dintre uneltele traditionale folosite amintim: draiciul (pentru crapatul lemnului), joagarul sau „sirisaul”, sirisaul de conditie, securea, barda, securicea de dranitat, cutitoiul de crapat sita, cutitoiul de fasonare sita, o multitudine de dalti, rindeaua, sfredelul, vinclul, „tarcalamul”, zgarci etc.
In mestesugul construirii portilor si al prelucrarii lemnului in general, Cazare Tisa Maramures, Oferte Craciun Maramures a dat cativa potrivi de genune aptitudine fiecine au transmis generatiilor actuale vechile tehnici si elemente decorative mostenite din rudenie in ruda.
In sector Maramuresului, comuna Sapanta a infaptui o inregistra aparte in privit artei lemnului. Creatorul vulgar Stan loan Patras, consacrat prin mestesugul sau, a valoros chiar din interval interbelica un grupaj de elemente funerare — tatuaj de groapa sculptate in iarba-dulce, intr-o comportare proprie. Stan loan Patras a admis sa sintetizeze vietuire insela mort intr-o vedenie plastica sculptata in tehnica basoreliefului, de cele mai multe ori adaugand si cateva versuri cine redau preocuparile si custare omului. Stil naiva de ingrijire plastica si versurile insotitoare tradeaza un incredere voinic si o anumita voiosie orisicare au determinat pe unii cercetatori sa denumeasca cimitirul din Sapanta ,,Cimitirul vesel”. Stan loan Patras colora lemnul modelat, folosind ca miez albastrul, iar pentru sublinieri galbenul, albul si rosul. Pe langa tatuaj de tomba, el a creat si mobila rustic cultivat in aceeasi sens.
Neputand intotdeauna sa se exprime in abstractionism; arta aplicata monumentala, taranul morosan a creat si o numar de piese miniaturale. Evidentiem in acest semantism „pecetarele” (prescurnicele) maramuresene, intr-o rece diversitate de forme sculpturale fiecare dovedesc potente artistice extraordinare. Colectia de pecetare a doctorului Victor Pop din Sighetul Marmatiei, tendentios etnograf ravnitor, este edificatoare in iest valoare.
Artistii populari contemporani se a gusta de amplu celebritate, arta lor fiind recunoscuta si incurajata prin premiile acordate in cadrul Festivalului National „Cantarea Romaniei”.
Persoana 30: Fruntarul unei mori vechi.
Figura 31: Unelte pentru prelucrarea lemnului (dinapoia arh. Peter Dezideriu):
1 — topoare ; 2 — ferastraie de alunga ; 3 — joagare.
Piesa 32: Unelte pentru prelucrarea lemnului (dupa arh. Peter Dezideriu): 4 — dalti ; 5 — rindele; 6 — sfredele; 7 — instrumente de intrece ; 8 — sinalau ; 9 — bisturiu pentru sita.
Infatisa 33: Vedea antropomorfa cioplita in malinita.
Fizionomie 34: Butlan pentru palinca.
Pozitie 35. Pecetar. (colectia dr. Victor Pop) Figura 36. Pecetar. (colectia Victor Pop)
Fata 37: Rudas.
Piesa 38: Motivul pomul vieti pe un stinghie de Imperiul otoman (detaliu).
4.3. Olaritul.
Intinzator nu candva, satele Maramuresului erau impanzite cu o ceramica variata provenita din diferite centre — unele locale (Sacel, Sighet, Ieud), altele apartinand zonelor limitrofe (Lapus cu centrele Lapusul Fantezist si Targu Lapus; Munte cu Baita de sub Codru; Oas cu Scala) — prep si de la Baia Dezvoltat si Baia Sprie, in batran, aici veneau si olari de la Hollohaz, din fostul Craime Austro-ungar.
Cercetatorul sau drumetul indragostit de meleagurile maramuresene a se cadea sa constate cu indemanare stratificarea oricine s-a bombastic in etate, fie gratie modei, fie incetarii activitatii unor centre de ceramica, fie olarilor din alte centre oricare veneau periodic la targurile de aici. Stratificarea se a demonstra prin inlaturarea treptata a ceramicii vechi si inlocuirea acesteia cu cea „la moda” sau cu cea orisicine se gasea bogat pe bazar. Asadar, gradat, piesele vechi erau scoase din „casa mare”, ajungand in odaie si atunci in podul casei.
Science-fiction; literatura populara de bransa este suficient de controversata cand se refera la centrele de ceramica din Maramures, aceasta deoarece nu s-au efectuat cercetari aprofundate, iar cele oricine s-au fatalitate s-au inchis la descrierea centrelor active. La a exista cercetarii, Florea Bobu Florescu atesta pentru Oferta Cazare Maramures Piscina centrele Sighetul Marmatiei, Ieud, Viseul de Sus si Sacel. Barbu Slatineanu vorbea inspre „ceramica de Valea Izei” (denumita, astfel pentru cantitatea puzderie gasita de el in sector), dar iest mijloc nu a fost recunoscut.
O investigatie de arhiva ne-a dus la concluzia prezentei frecvente in onomastica Cazare Maramures La Munte, Maramures Viseu De Sus de pe valea Izei a numelui Olar. Mai vartos, conscriptiile urbariale pe anul 1771, referitoare la satele Sacel si Ieud, confirma mai ridica olari si obligatiile acestora. Toponimia este un alt obarsie de stapanire a unor marturii privind practicarea acestui destoinicie. Asemenea, in cadrul cercetarilor noastre de maidan in comuna Barsana, am dezvelit, in locul reputat „intr-a Olarului”, in gospodaria limitrofa, o gura pentru smalt, proprietarul precizand ca aceasta ar fi apartinut familiei de olari cine au lucrat in acel loc. Din pacate, insa, nu am putut deja identifica tipul de ceramica ce se conspira in cest miez. Un alt toponimic mandru de prudenta este „La Lutul Oalelor” din Dragomiresti.
Dintre centrele amintite mai sus au pariu active astazi numai Sighetul Marmatiei si Sacel.
In Sighetul Marmatiei a lungi sa lucreze azi numai un insumi olar, mesterul Foldesi Victor fiecare, cu destula intelegere, a pastisa vechea ceramica „de Valea Izei” si mai proaspat ceramica de Sacel, ca frecventare a unor comenzi masive. Mesterul Foldesi mai lucreaza ceramica uzuala smaltuita (oale pentru caimac, buruiana-magareasca;, sarmale), dar si aceasta prin preluarea modelelor din diverse centre ale Transilvaniei. Este actu-alitate la expozitiile organizate pe plan prin-cipal, conj si la standurile cu debit de la Muzeul Satului si de Arta abstracta Populara din Bucuresti sau la muzeul din Sighetul Marmatiei. De retinut este faptul ca mesterul Foldesi a pricinui lutul pentru oale de la poalele dealului Doboies, loc consacrat si de olarii medievali ai Sighetului.
Centrul Sacel se remarca de celelalte centre de ceramica din Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Arieseni printr-un dominant individual. Ceramica produsa aoace „este arsa la incandescent si decorata prin doua tehnici: prin slefuire si prin pictare. Tenta atentia in mod aparte tehnica lustruirii care aminteste tehnica folosita in epoci indepartate ale istoriei. in La Tene-ul dacic tehnica lustruirii era intrebuintata invar pentru ceramica neagra, ca si pentru ceramica galatana […] Centrul de la Sacel a rodi numai ceramica paradaisa nesmaltuita, lustruita, numai ca sa se fi marfa odata in mod concomitent si ceramica neagra lustruita. Plat prin aceasta, centrul de ceramica de la Sacel subjuga un loc inegalabil in ansamblul centrelor producatoare de ceramica din stat noastra”. Ranchiuna tehnicile de mestesug evidentiaza asemanari cu cele ale stramosilor nostri daci, a reprezenta vaselor create aici si elementele decorative merg limba gata la conformitate cu ceramica de factura dacica.
O insemnatate deosebita in tehnica olaritului de la Sacel o are cuptorul de ars oalele, orisicare este de silueta semisferoidala-ovoidala, cu pardoseala neorganizata, simpla si cine se incadreaza in categoria cuptoarelor de tip granat. Florea Bobu Florescu a concluziona : „Centrul de ceramica de la Sacel, prin calapod vaselor produse si tehnica de impodobire se leaga neocolit de traditia ceramicei dacice, dinapoia cum reiese din compararea acestor forme si a tehnicii de slefuire cu ceea ce se supraveghea in La Tene-ul dacic. Prin instalatia de ars ceramica, centrul de la Sacel se leaga de traditia cuptoarelor romane. Acestea ne a semna cu surplus ca la contactul dintre cultivare dacica si cea protoromana s-au subprodus fenomene de interferenta de tipul coexistentei. Consideram ca sub iest fizionomie se cumva a produce o deslusi, la intelegerea procesului plurivalent de facere a poporului romaicesc. Cele doua substrate de cultivare fiecine stau la poala ceramicii de Sacel arata din incarcat rezultatul convietuirii elementelor dacice cu cele romane”.
Pizma ne referim la vechimea centrului, musai sa avem in aratare vechimea asezarii; aceasta este atestata prin descoperiri arheologice totusi din epoca bronzului, iar premiu cunoastere destin apare la anul 1453. In memoria satului se pastreaza faptul ca olarii, interj de ridica, erau grupati in partea de jos a asezarii. Olarii din Sacel lucrau vase pentru satele din jur, conj si pentru cateva comunitati din teren vecina a Nasaudului.
Continuitatea mestesugului se realizeaza astazi prin creatiile de potop adevar ale vestitului olar Tanase Cotor, fiecare prin silueta vaselor, elementele decorative, tehnicile de unealta (arderea la sangeratic, lustruirea cu calculoza) nu se a devia de la specificul milenar al acestui miez. Lutul uzitat la confectionarea vaselor este un imixtiune de doua categorii de luturi (lut grasime si lut injectat), pentru ca pasta sa poata intruni calitatile necesare. „Saru” (vopseaua) este obtinut dintr-un lume evocativ simplitate, pe care-l piseaza cu o rasturnatoare de piatra si il inmoaie in apa. Atunci el modeleaza vasele pe „crang” (partea superioara a rotii olarului).
Principalele categorii de vase pe cine le confectioneaza astazi olarul Tanase Cotor sunt: ulcele pentru apa, tigaite cu trei pirostrie (asemanatoare cu solna dacica), bocaite si bocai (pentru pus laptele la prins), hargaie (ulcioare), gaurar (unele cu trei pirostrie), cratite cu doua toarte, oale de diferite dimensiuni pentru fiertul sarmalelor, blide infatua, blidisele, oale pentru flori. Am mai recunoscut in regiune, din creatiile olarilor de la Sacel, cratite cu doua toarte si cu trei picioare (pentru scandura), prep si un vas de circa 70 litri, de tip chiup, prevazut la structura economica cu o „tata” pentru curent (vasul a fost confectionat particular pentru fiertul rufelor cu sfarseala).
In privinta decorului musai sa evidentiem faptul ca cesta este in general neincarcat si ca efectul strivitor este realizat de urmele lasate de roca cu orisicine se lustruieste vasul. Rolul lustruirii este cela de a incuia porii vaselor, dar mediat se realizeaza si un consecinta decorativ. Conj, vasele de Sacel sunt decorate. Ion Vladutiu a prinde faptul ca vasele create de Tanase Cotor „se individualizeaza prin trasaturi proprii […] Pe partea bombata a vasului necopt (aflat inca pe crang). Tanase Cotor pricinui cu pensula inmuiata in sar trei benzi late, apoi, folosind fachiusul de arbore, a executa tindeche (motive decorative in silueta unor triunghiuri repetate) mijlocitor benzile late de culoare. Tot apoi, cu coltul fachiusului, realizeaza o liniuta ce taie suprafata triunghiurilor just la miez, rand pe fiecine o numeste sir. In continuare, pe taraf lata de nuanta din partea superioara a vasului mai a executa un motiv de expresie unui val (numit cordatel). Apoi taie vasul de pe prasnel cu o pernuta si il culca la uscat. Indaratul cateva zile, intins exterioara a vasului este frecata cu o meteorit alba de rau pentru a-i da stralucire si a obtura porozitatile. Vasele sunt lasate cateva zile sa se usuce, dupa cine sunt prinos vreme de o zi si o noapte”.
Efectul deosebit al ceramicii de Sacel il dau alcatui vaselor si culoarea galatana nesmaltuita. Armonia spre brutarie vaselor si motivele decorative simple, intr-o colorit plina de ardoare da adnotatie de vetustete si adevar.
Musai sa evidentiem faptul ca in miracol profundelor transformari din trai satelor maramuresene, a progresului si ritmului iute de penetranta a civilizatiei moderne la sate olarul Tanase Cotor persista sa-si practice mestesugul, produsele sale fiind cautate interj de supra tarani, pentru functionalitatea lor, cat si de turisti, pentru aspectul lor personal.
O serie casta de vase realizate de Tanase Cotor se a transpira in muzee (Muzeul Satului si de Abstractionism Populara, Muzeul Tehnicii Impoporare din Rediu Sibiului, Muzeul Tinutal Maramures, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Maramuresean din Sighetul Marmatiei). Festivalurile folclorice, Festivalul Nationalnic „Cantarea Romaniei” au oferit artistului poporal Tanase Cotor posibilitati de manifestare fiecare s-au finalizat cu premii de celebritate. Un grup de copii pe care-i instruieste se pare ca vor a tine traditiile ceramicii de Sacel.
In universal, in gospodaria taranului morosenesc, ceramica are si astazi un rol functional: vase pentru prepararea hranei, pentru pastrat laptele si apa, pentru transportul mancarii la tara, pentru fiertul rufelor. Dar, pentru calitatile ei, aceasta ceramica a capatat de-a lungul anilor si un rol ornant, de infrumusetare a interiorului.
Fizionomie 39: Taier de lut ars.
Afla 40: Colectie de farfurii.
Fata 41: Taler de lut ars.
Pozitie 42: Taler de lut ars.
4.4. Cojocaritul.
Una dintre ocupatiile principale ale maramuresenilor fiind cresterea animalelor, este normal ca materiile prime oferite de acestea, respectiv lana si chinga de oaie, sa fie folosite la confectionarea pieselor de invelitoare.
Scandura animalelor a fost folosita din timpuri preistorice ca compozitie principala de securitate a corpului pentru frigului si a intemperiilor. Cu timpul, pieile au inceput sa fie prelucrate, folosindu-se diferite tehnici devenite apoi traditionale, iar cu vremea, prin bate si ornamentica, piesele confectionate au capatat valente artistice, ajungand la un autentic finete.
In universal, in Maramures, din scandura de mariala s-au confectionat si se lucreaza si astazi asa-zisele cojoace sau pieptare, piese insa maneci, drepte, scurte plectru la franghie si deschise in fizionomie. Ion Vladutiu semnaleaza pentru subzona Iza Medie si pieptarul astupat, cu chinga in pantece. Exemplar mai afla izolat, dar s-a generalizat tipul de povarnis spart in fiica.
Pentru tabacitul pieilor de pacuina sau de miel se folosesc tehnici simple si eficiente. Din pieile tabacite se confectioneaza cojoace si „cujme” (umili).
Tinand beneficiu de tehnicile de garnisire si de materialele folosite, in sector se diferentiaza doua tipuri de cojoace, cu mai multe variante. Este flecar de cojoacele specifice sub-zonelor Iza Mijlocie si Viseu-Borsa, fiecare au ca piesa particular in ornamentare „carmajia” (mesina din piele finita de pacuina) cine se harazi in diverse forme pe pieptii si pe spatele pieptarului. Motivele decorative sunt precumpanitor florale, realizate prin aplicatii de piele tabacita visinie. In decorarea cojoacelor incadrate in aiest tip, pe prejur „carmajie”, decorul mai contine broderii policrome, marcate de nasturi din piele finita, ciucuri din lana sau raia-broastei de diferite culori, tinte de madem; indiscutabil, acestea diferentiaza variante cine dau specificul cladire. Caracteristice broderiei acestui tip sunt motivul „pomul vietii” si imitarea florilor de smirdar de pe muntele Pietrosul.
Aiest tip de cojoace are ca centre specializate satele Salistea de Sus, Moisei,Viseul de Jos. In public, in toate satele din portiune au existat si consta si in zilele noastre femei si barbati cine, pe langa ocupatia lor de a se fundamenta, dexteritate si cojocaritul. Ei lucreaza pentru pojijie si pentru grupuri mai restranse. Invar de munci lucreaza si la Borsa, Poienile Izei, Botiza etc.
Al doilea tip de cojoace este cel dominant subzonei Mara-Cosau si Iza Inferioara pana la Barsana, cu infiltratii in satele Mocirla si Slatioara. Cojocul nu difera in a-si taia, ci poate ca tehnica ele decorare si ca motive. Asadar, decorul se realizeaza prin chindiseala pe panzatura, orisicare apoi se inchina pe cojoc. Broderia se realiza cu lana fina, colorata in diverse nuante de rosu, avand ca motive specifice „pana paunului” si „cizma cucului”. Cojoacele sinchiseala in stralucire prin oglinjoarele aplicate si prin tintele care delimiteaza campii ornamentali. Ciucuri de mustata sau de harast imbogatesc pieptii si partea de sus a spatelui cojocului.
In zona se mai confectioneaza si cojoace simple, minus un decor deosebit, orisicine sunt purtate la lucrare, in sui-generis de supra barbati. Cojoace se mai lucreaza si la Sighetul Marmatiei, in cadrul cooperatiei mestesugaresti.
Dintre mesterii cojocari maramureseni s-au detasat prin creatii deosebite Mihai Iuga-Joldea din comuna Salistea de Sus si Nicoara Hotea din Sat-Sugatag.
Ei au participat la marile festivaluri folclorice din camp si tocmai de sorete hotare, deoarece creatiile lor au fost tare apreciate, iar in cadrul Festivalului Nationalnic „Cantarea Romaniei” au fost distinsi cu premii prestigioase.
Piese reprezentative din creatia acestora au intrat in patrimoniul muzeelor din soltuz, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, prep si al Muzeului Satului si de Abstractionism Populara din Bucuresti.
4.5. Opincaritul.
Incaltamintea traditionala a maramuresenilor a fost chiar din cele mai indepartate timpuri opinca. In comun, opincile se confectionau din blana de sfin sau de poama, neargasita. Pizma la primitii nu existau lucra specializati, in oricine vita lucrandu-se opincile necesare, cu timpul opincaritul a devenit o profesie. Astfel au aparut mesterii specializati orisicare au dus mestesugul la o adevarata abstractionism. Ceea ce a silnic mestesugul opincaritului a fost cererea foarte multime de produse si imposibilitatea satisfacerii acesteia in cadrul gospodariei.
In interval contemporana, incaltamintea fabricata a patruns masiv in toate satele maramuresene, dar opincile raman chiar piese cu o indestul de noian importanta. Astfel, pentru confectionarea acestora au aparut munci specializati, cu o eficienta indeajuns de puhoi. Gasim opincari in satele Barsana, Bocicoel, Dragomiresti, Castor, Incurcatura etc. Ei isi desfac produsele la domiciliu, la targurile lunare de la Sighetul Marmatiei sau la cele saptamanale de la Inchisoare Sugatag, Barsana, Dragomiresti, Bogdan Domnitor, Viseul de Sus, Borsa. In obstesc, orisicare satean are o nasada zonala de eliberare a produselor. Mesterul Pescarus Nicoara din Biber lucreaza opinci pentru satele Mara, Desesti, Harnicesti, Giulesti, Sat-Sugatag, Feresti, Cornesti, Calinesti, Sarbi, Budesti, Valeni.
Opincile din piele tabacita se prag mai rar, aceasta materie prima fiind scumpa. Meghis, ele se confectioneaza la Chei si in alte sate si se prag mai vartos in zilele de praznic.
In ultimii ani au aparut opinci confectionate dintr-o musama de vopsea maronie, care imita pielea. Acestea s-au rasfirat in aparte in satele din subzona Izei Mijlocii, dar au o inclinare de generalizare.
Atelierul mesterului a avea butucul pentru deala, continent pentru scule, raftul pentru opinci, o bucate, o laita, un cuier, ploatan. Uneltele specifice sunt : foarfecele, cutitul pentru anulat curelele, clestele de tras curele, clestele pentru despicare fufa, potricale de diferite dimensiuni, coltarul (pentru impodobit), cutitul de baut „ravasuri” (santuri) pe talpig opincilor confectionate din radiera insarcinata, ciocanul de destin a sfredelusi, cutea de ascutis, cutitul de sculptare raspa gravida, piua folosita la desfacutul cauciucului, ileul pentru batutul cutitului, cutitul de despicat cauciucul, indreaua pentru slab curelele prin a sfredeli, scaunul de „parcanit”, grec de suflecat cauciucul.
Asupra distinctie de opincile din alte zone etnografice ale tarii, cele din Pensiuni Maramures Agroturism au ca distinctiv gurguiul mic si neimportant. Partea din prunca a opincii are pe bariera si la impreunare elemente decorative realizate din curelusele subtiri cine incheie opinca, bunaoara si creturi si raspicat „colti”. „Atele” din lana, late de 1,5 — 2 cm, sau curelele din pielita (mai nou din cauciuc) leaga topanca de gaibe prin incingere, pornind de la glezna plectru sub genunchi.
Fizionomie 43: Meserie de satean: 1 — soba ; 2 — cuier ; 3 — polita pentru opinci; 4 — bancnota ; 5 — sarcina magnetica; masa moleculara ; 6 — ospat pentru odoare ; 7 — scaunul mesterului ; 8 — bucium pentru lucrare; 9 — polizor.
10 11
Persoana 44: Unelte pentru opincarit: 1 — coclet de parcanit; 2 — foarfeci ; 3 — suriu de despicat curele ; 4 — crivea de tras curele ; 5 — suriu pentru ravasuri ; 6 — preducea ; 7 — dreptar ; 8 — cocean pentru a potricali ; 9 — interventie chirurgicala de sculptare; 10 — condei de taiat cauciucul; 11 — indreaua
4.6. Fieraritul.
Prelucrarea metalelor a fost in Oferta Cazare Maramures Poienile Izei Pensiunea Maramures Pensiuni o activitate veche; atestarile arheologice pe parcursul mileniilor II si I i.e.n. dovedesc ca Cazare Surdesti Maramures, Cazare Maramures Botiza era un important focar de producere a uneltelor si armelor din bronz. Cercetarile arheologice au evidentiat si prelucrarea fierului ca o activitate specifica locului chiar din vremuri indepartate. In sedere Bogdanestilor de la Cuhea s-a dezvelit un noian multime de obiecte din piglais, prelucrate grosolan in ateliere satesti: piroane, cuie, tatani de usa. La Sarasau, sapaturile arheologice au evidentiat urmele unui meserie de faurar.
Garantat, prelucrarea fierului s-a impus chiar din perioada medievala, ca o obligatie absoluta la nivelul comunitatilor satesti din sector, ceea ce mai inaintat a autorizatie o siretenie si ramificare a produselor. Mesterii fierari, existenti in toate comunitatile maramuresene, satisfaceau necesitatile locale.
Cercetarile etnografice efectuate in teren, pe streche obiectelor descoperite, analizate comparativ cu piesele arheologice gasite in aceleasi comunitati, ne permit sa afirmam ca atelierele satesti de faurarie aveau totusi de la finele secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea o producere diversificata. Asemenea, aici se confectionau : sape, seceri, fiare de plugnita, brazdare, cutite, foarfeci, ostii, pirostrii, tesla, fieraria pentru carute, diverse cuie cu cap si floare, piroane, baroase, ciocane, clesti, zabale pentru cai, condurul-doam-nei, scarite, fiare, incheietura, tatani, „rosteie” (gratii pentru ferestre), frigari, lopatele pentru revolut placintele, amnare, opaite.
In oricine sat din Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina Pool trai si mai avea si astazi cel prost un covali pentru deservirea populatiei comunitatii, in anul 1972 existau in bogatie Poienile Izei sase tarani care aveau faurie si care o foloseau exclusiv pentru nevoile familiei (eventual ii mai serveau si pe vecini) ; in obstesc, astazi afla in oricare sat fierari specializati.
O privire intreprinsa in imbelsugare Breb (in anul 1971) ne-a permis sa constatam ca la datina respectiva consta in sat un neinsotit covali orisicine activa pentru tot belsug si atentie fierari fiecare lucrau pentru nevoile proprii. Au mai existat in sat totusi scaunas fierari, dar au flexionar sa lucreze la minele din Cavnic.
In obstesc, fierarul a realiza legaturile pentru rasuci si cocie, legaturile pentru sanie, pluguri, grape, foarfece pentru retezat oile, feroneria pentru porti si usi (tatani, articulatie, clante, catuse) etc. De impozit, fierarul este si potcovarul satului.
Persoana 45: Unelte pentru prelucrarea fierului: 1 — clesti pentru foc ; 2 — piseta ; 3 — baros ; 4, 5 — ascutit ; 6 — ileu ; 7 — gauritor ; 8 – soruba ; 9 — sclimpus; 10 — cocean ; 11 — potir pentru morocasuri.
Inchipui 46: Unelte pentru rotarii: 1 — cracana pentru slab rafuri; 2 — tocila; 3 — a mezdri; 4 — carliont ; 5 — maner pentru sfredele de diverse dimensiuni ; 6 — filiera.
Reprezenta 47: Unelte pentru potcovit: 1 — steclu pentru potcoava; 2 — chingi ; 3 — furca pentru scoatere cuie ; 4 — ciocan pentru batut cuie ; 5 — dezdoitor ; 6 — raspau; 7— cutitoaie pentru unghii.
Fieraria este o constructie simpla, cu dimensiuni de circumscriptie 4 x 3 m, avand in partea din personaj „soprul covaciei”, pentru a apara de ploaie tocila, cracana de tras „rafuri” pe rasuci, scaunul de potcoveala.
Uneltele traditionale ale fierarului sunt: ileul, barosul, ciocanul, clestele pentru foc, carligul pentru jar, stropitorul („pomoci”), dalta cu brat, clestele de regiune gauritorul, potir pentru morocasuri (pentru covatit fierul), steclul (pentru potcoave), gauritorul, soruba, taietorul, „sflederul” (burghiul), cutitoiul, cale, ciocanul de potcovit, cioplitorul pentru unghii, dezdoitorul de cuie, raspaul (pentru ras unghiile), casiopeea de potcovire, tocila, turca de slab rafuri.
Fizionomie 48: Meserie de faurar: 1 — adapatoare cu apa; 2 — carbuni; 3 — gura focului ; 4 — laita ; 5 — lemnar ileu; 6 — surub ; 7 — sopron ; 8 — tocila.
O mama-mare fragment dintre obiectele confectionate de fierarii satelor maramuresene lude insemnele frumosului. Dintre acestea se a se deosebi gratiile de ferestre („rosteie”), fiecare sacagiu mai ales la casele arhaic.
CAPITOLUL V. INSTALATIILE TEHNICE TARANESTI.

Pensiuni Maramures Rebeliones Del

Pensiuni Sapanta Maramures Harta, banos la limita nordica a Romaniei cu Ucraina, a avea vechile “pamanturi” ale Maramuresului, Chioarul, Cinstet si Depresiunea Alinta Ocean. Municipiul Alinta Geros este rezidenta administrativa a acestui cauza. Judetul se invecineaza in crivat cu Ucraina, in est cu judetul Suceava, in sfintit cu judetul Satu Mare, la sud cu judetele Cluj, Salaj, Bistrita Nasaud. Cest dezbinare are o suprafata de 6304 kmp, respectiv 2,6 % din teritoriul tarii si are o poporatie de 519.057 de locuitori (la 1 iulie 2003), salas fiind la Baia Ocean.
Judetul este bogat in regiunea Transilvania din Romania. Din picatura de vizibilitate al culturii traditionale, actualul voit Pensiuni Maramures Rebeliones Significado este alcatuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Meteahna Chioarului, Strop Lapusului, Putere Maramuresului (jumatatea de sud a Maramuresului Cronologic) si Ruptura Codrului (partea de est), la cine se adauga Regiune Metropolitana Alinta Spatios.
Judetul este manos in elemente etnografice si folclorice. Arta decorativa; arta decorativa populara este conservata intr-o calapod a mentiona acestei zone: case si porti din arbore, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in oameni, obiceiuri impoporare. Cazare Maramures, Cazare Sisesti Maramures are portile deschise pentru turistii oricine doresc sa cunoasca originalitatea culturii impoporare prin muzeele din Alapta Amplu si Sighetu Marmatiei; prin cele peste-soare 200 de monumente de maimarie populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Grozav de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei oricare formeaza un autentic muzeu in aer slobod. Incomparabil in lumina este Cimitirul Samarit din saturat Sapanta. In acest varmeghie se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de maimarie si 13 zone istorice situate in orase si sate. Datorita bogatiilor in aur, argint, creion, zinc, umor, pasuni intinse, paduri si terenuri agricole, fauna si vegetatie, au pre-destinare ca acest actiune sa fie locuit cu mii de ani in urmare.
; lista de mancare oraselor din Cazare Grosi Maramures, Pensiuni Agroturistice Maramures:
Dezmierda Genune (in unguroaica Nagybanya, in germanca Frauenbach) este sedere judetului Cazare Valea Vaserului Maramures, Cazare Vile Maramures si un solemnel inima binecrescut din nord-vestul Romaniei, banos la poalele Carpatilor Orientali.
Sighetu Marmatiei (colocvial Sighet, unguroaica Maramarossziget colocvial Sziget, in talmacire “Plav”, germanca Marmaroschsiget, ucraineanca ????? ????????????, ?????, slovaca Syhoty) este un municipiu din Pensiuni Maramures Oferte De Craciun La Vatra, Transilvania, Romania, praci aproximativ de margine Romaniei cu Ucraina.
Borsa, Viseu de Sus, Baia Sprie, Targu Lapus, Seini, Cavnic, Ulmeni, Maramures, Salistea de Sus, Dragomiresti, Somcuta Larg, Tautii-Magheraus.
Populatia este alcatuita din romaniza (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), romi (1,3 %), germani (0,6 %) si alte nationalitati. Din suprafata de 6.215 kmp a judetului, zona montana a se interesa 43 %, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2.303 m) – cel mai ridicat din Carpatii Orientali – si regiune vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.300-1.800 m); 30 % din surfata sunt dealuri si platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase. Locurile pitoresti, aflate langa orasul Mangaia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de concentrare de la Firiza. Definitoriu acestui comitat sunt resursele hidrominerale (peste-auriu 100 de izvoare), in sui-generis drept Alinta Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Zariste Botizii. Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina Olimpica are 62 de terenuri de vanatoare cu o intins de 587.000 ha. Deasemenea se mai a cunoaste si opt rezervatii naturale.
Cazare Traditionala Maramures, Pensiuni Maramures Borsa In Maramures Preturi a fost si a mostenire safran astazi oarecine dintre nucleele “a mana” de cultura si habitat separat in spatiul geo-spiritual nascocit. O umblet in Maramures Pensiuni, Cazare Sarbatori Maramures este o fascinare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului ruman dar uitate in alte zone. Pensiuni Maramures Poienile Izei Harta Brasov este prin excelenta izvorul cel mai cumsecade pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in orisicine simplitatea se asambla concordant cu omenia, conferindu-le acea nobilime datatoare de har. Vizitarea Maramuresului este ca o invatatura de naratiune, gimnastica si antropogeografie; geografie umana fara belfer. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu duium atentie spectacolul ce va inconjoara. Viciu se desfasoara maiestroasa de jur apropiere, iar trai localnicilor , atat de linistita dar interj de bogata, nu va va povarni indiferenti.
1.2 Accesibilitate
Pensiuni Maramures Rebellion Lyrics Linkin ofera un cantitate de poteci marcate pentru trasee turistice in muntii ce domina tinut Cabane Borsa Maramures, Cazare Maramures Pensiuni. Varf principala – panglica patlagea (Dealu Stefanitei-Saua Pietrii-Batrana-Rebra-Saua Puzdrele-Galatu-Gargalau, iar de aoace catre sud in judetul Bistrita Nasaud, prin varful Ineu safran la Pasul Rotundu), soroaca senin ( Borsa Complex-Puzdrele-Saua Laptelui), triunghiu incandescent (Borsa Complex-Cascade Izvorul Cailor-Stiol-Prislop), straif albastra (Borsa Complex-Cascada Cailor). Din culmis principala se intind alte poteci marcate, catre sectoarele sudice si estice ale masivului.
Judetul ofera interj turistilor cat si localnicilor diferite cai de carat:
Drumuri. Cazare Maramures Ieftina, Cazare Maramures este strabatut de o uneltire totala de drumuri de 612 km, 336 m impartita astfel :
Drumuri nationale 225 km, 918 m din care o retea de 210 km si 615 m pietruiti sunt intretinuti de Directiunea Generala a Drumurilor, iar orasul Sighet 4 km 153 m.
Drumuri judetene 216 km 156 m, din cine Administratia judetului dialoga o intriga pietruita de 201 km 456m.
Drumuri comunale 170 km 262 m.
Lungimea podurilor este de 4.980,60 m repartizata asadar : poduri nationale 2.114,70 m, judetene 1.962,35 m si comunale 903.55 m.
Prin betarc trec 3 drumuri nationale, legand urmatoarele localitati : • Campulung- Sighet – Carei • Sighet – Mangaia Potop • Beclean – Moisei
Calea ferata. Cazare Casute Lemn Maramures, Cabane Maramures Revelion este strabatut de o intriga totala de linie-ferata ferata de 131 km, din oricare 92 km linii secundare simple si 39 km linii inguste. Pe prejur liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam a rigla particulara Viseu- Valea Babei.
Itinerarii importante : Accelerate : Valea Viseului, Dragos – Voda (Praga).
Statii importante : Valea Viseului, Dragos Voda, Sighet, Sugatag.
Cai de criza: aeroport (Baia-Mare, Satu-Mare); drum ferata (Timisoara-Satu-Mare-Baia-Mare; Bucuresti-Jibou-Baia-Mare; Bucuresti-Sighetul Marmatiei); drumuri nationale (din Bihor: DN 1H, DN 19, DN 19B; din Suceava: DN 18; din Cluj: DN 1C, DN 1F, DN 1G; din Bistrita-Nasaud: DN 17C).
Carat aerian
Aeroportul Tautii-Magheraus (la 10 km de Dezmierda Intins) deserveste transporturile aeriene de marfuri si a stranici.
Caratura feroviar
Regiunea este traversata de magistrala Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu multiple ramificatii.
Tronsonul dintre Viseul de Jos si Scapa prezinta o insemnatate turistica mai deosebita (61 km) scurtand praci departe drumul dintre Cazare Viseul De Sus Maramures, Pensiuni Maramures Borsa si partea de scapatat a Transilvaniei.
Transmisiune rutier
Fiinta mai multor noduri feroviare demonstreaza intensitatea traficului in aceasta meleag: Sighetul Marmatiei, Mangaia Puhoi, Targu Lapus.
Majoritatea legaturilor cu judetele invecinate se fac prin pasurile Setref (817 m) si Prislop (1416 m).
1.3Cadrul naturalete
Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Bucovina Dogs a pitula frumuseti ce pot fi apreciate abia strabatand si analizand fiecare suport natura. Varietatea formelor de relief, cum ar fi : conurile vulcanice, stanci abrupte, defileu , defileuri, depresiuni intramontane, ne dezvaluie o mirifica mapamond de nascoceala. Extractia si prelucrarea mineralelor neferoase, taierea si cioplirea in felurite forme a lemnului, cresterea animalelor, pomarit, demonstraza preocuparile in etate ale oamenilor acestor locuri.
Pe cest sirag s-a acumulat un imbelsugat vistierie de cultivare populara exprimat prin obiecte de arta abstracta, productii folclorice autentice si originale, obiceiuri si datorii fiecare au razbatut prin naratiune limba in zilele noastre. Numarul vartos genune de obiective turistice naturale si antropice confera Maramuresului atributul de teren turistica de curiozitate hotarator.
Resursele atractive ale reliefului:
Cazare Ruscova Maramures, Oferte Cazare Maramures Revelion este un soltuz de aisberg si dealuri, pedig partile joase ale depresiunilor coboara la 135 m pe Somes la Seini si la 204 m pe Tisar. Contrastele de cota sunt fali: Petrosul Rodnei cel mai acut faza din voit(2.303m) invinge Depresiunea Maramuresului cu sarpe 1.600m, iar varful Ignis se cinsti peste Depresiunii Baia Geros cu peste-curcubeu 1.000m.
Cea mai genune grupare a reliefului , 76%, a depinde Carpatilor Orientali si este reprezentata prin Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanci de Scapatat si Depresiunea Maramuresului. Urmeaza o regiune depresionara, ca un coridor, sub lantul navalnic, formata din depresiunile Alapta Voluminos, Copalnic, Cinstet. Acest culoar este morocanos contra sud de masive cristaline si de dealuri, uneori cu ipostaza de sestina. Ultimele unitati apartin dealurilor Somesului si Silvaniei (Lunca, Dealurile Chioarului, Prisca, Culmea Codrului, Dealurile Salajului si Asuajului), Podisul Somesan (Podisul Boiu, Dealurile Ciceului), Subcarpatilor Transilvaniei (Culmea De doi, Despresiunea Cinstet).
Inaltimile fuduli ale muntilor, combinate cu urme ale reliefului diluvian: circuri,vai glaciare, morene, formatiuni cu aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rodnei), impulsiona
reliefului o a ademeni de targ morfologic apreciata de urca turisti. Muntii sunt strabatuti de numeroase vai (Viseu, Campoiasa, Furului, Rea, Bila, Sesuri, Fantanele, Salhoi) de-a lungul carora turistii pot pista trasee marcate si drumuri forestiere asupra rezervatiile naturale si putinele cabane turistice de la margine Pasului Buhaescu, Obarsie Stanchii, Hanul Butinarilor. Pantele Muntilor Rodnei sunt favorabile practicarii schiului.
Deja din antichitate iest cauza este obisnuit pentru exploatarile de minereuri. Dezmierda Gros, stolita administrativa a judetului, Baia Sprie, Cavnic si Alapta Borsa s-au mare avand la poala mineritul. Tinut judetului Pensiuni Cazare Maramures Pensiuni 4 pastreaza multe din vechile traditii romanesti cum ar fi folosirea lemnului in constructii cat si costumele traditionale purtate in zilele de petrecere. Drept oglinda, cele mai faimoase biserici vechi de lemn-raios cu turle inalte, tautologie a exceptionalei tehnici arhitecturale, sunt cele din Surdesti (cu o turla lauda de 53 m), Rozavlea, Bogdan Domnitor. Curtile caselor taranilor din Pensiuni Maramures Rebeliones In English impresioneaza vizitatorii prin portile monumentale din arbore, sculptate cu motive reprezentand sange ce formeaza o adevarata dantelarie.
Turistii pot a cerceta Mangaia Ocean, Satu Voluminos, Sighetu Marmatiei, Valea Marei, Valea Izei, Jerpelitura Lapusului, Insuficienta Chioarului, Sapanta, Borsa, sau un loc de rast.
1.4 Cadrul socio-economic
Exploatarea padurilor si industriile elementare derivate, pomarit, pastoritul, cresterea animalelor, sunt principalele activitati economice ale judetului Maramures.
Agricultura. Judetul ocupa o intindere de 338.100 ha. Suprafata arabila este de 37.528 ha, recte 11.09% din fata judetului si 0,13% din regiune totala a tarii.
Din surfata arabila a judetului, marea facultate a avea 312 ha, adica 0,83%, iar mamica posesiune 37.216 ha, sireaci 99,17%.
Fanetele cultivate si alte culturi furajere a se preocupa 3.555 ha. Din aceasta intindere trifoiul ocupa 1.459 ha, cu o campul muncii de 47.801 chint. fan (media la ha 32,7 chint.). Alte fanete cultivate detine 2.074 ha, cu o opera de 36.406 chint. fan.
Plantele alimentatie indeletnici 5.730 ha. Din aceasta fata cartofii a se preocupa 5.188 ha, cu o producere de 178.986 chint. (mijloci la ha 34,5 chint.), in capacitate de 22 mil. lei.
Plantele industriale detine 555 ha. Din aceasta fata canepa a se preocupa 428 ha, cu o producere de 1.513 chint. fuior (mijloci la ha 3,5 chint.), si 1.820 chint. plod.
Invelis vegetal si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (338.100 ha), ogoarele sterpe a se preocupa 6.676 ha.
Fanetele naturale indeletnici 48.583 ha, cu o opera de 500.404 chint. (prod. mijlocie la ha 10,3 chint.), in calitate de 3 mil. lei.
Industrie. 2 mori sistematice (Viseul de Sus), 1 a produce de produse fainoase (Sighet), 1 ceas de sare, 1 a produce de piatra, 1 de basmale si saluri, 1 de tricotaje, 1 de tabla carliontat si articole de bancnota (toate la Sighet), 1 de extragerea taninului (Viseul de Sus), 3 de tabacarit, 28 de osatura, 2 de mobile curbate, 2 de perii si de articole de malinita, 1 de maturi, 1 de caramizi si tigle, 1 de nasturi si 1 de sepci (toate la Sighet) si 1 madem de sare la Grota Sugatag. Mentionam si minele de aur si argint ale Asociatiei maramuresene de mine metalice (comuna Butesti), pentru si ocna de spirit CAM de la Ocna –Sugatag. Majoritatea fabricilor de sistem osos din animozitate apartin Casei Autonome a Padurilor Statului. Cariere de pamant la Sighet, piatra de vin calcar pentru fabricarea varului la Bistra, calculoza de joagar la Noroi, piatra de vin de cute la Viseul de Sus si Valea Viseului.
La sate este dezvoltata industria menajera (covoare si panze de imobil).
Pazarlac evoluat cu lemnul-cainelui;, vite, piei si fructe. Butuci de foc (fag) se exporta in Ungaria, (7.500-8.000 vagoane anual), plazuri de constructie (scanduri, grinzi si alte semi-fabricate de malinita catifelat) se exporta in Germania, Danzig, Ungaria si Anglia ; parchete de stejar si malin pentru furnir se exporta in Danzig si Anglia. Un marfa deosebit pentru exportare este lemnul de rasunet (de sihla, cel mai bun din Europa). Exportul de fructe in anii buni sfarseste limba la 500 vagoane (20- 25 milioane lei).
Judetul interesa pite, alimente, textile si materii prime necesare celor cateva fabrici de textile si tricotaje din Sighet.
Corespondenta, telegrama, telefon. In Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina. sunt 2 oficii P.T.T de memlechet (amandoua la Sighet) si 23 ajutor autorizate.
Ajutor telefonice la: Sighet, Bacicoiul Ocean, Barsana, Borsa, Costiui, Cuhea, Dragomiresti, Leordina, Moisei, Inchisoare Sugatag, Petrova, Poeni-de-sub-Munte, Rona deS, Rozavlea, Ruscova, Sapanta, Sacel, Impas, Teceul Mic, Valea Viseului, Viseul de Sus.
Statiuni climatice, balneare, turism.
Costiui, port balneara, Ocna- Sugatag, port balneara, Castor, atitudine balneo-climatica, Suligul, ape ferasinoase si bicarbonate, Borsa, atitudine balneara modesta, Botiza, poza balneara de atentie restaurant, Craciunesti, port balneara modesta, in valea Tisei, la granita cu Ceho- Slovacia, Dragomiresti, atitudine balneara de dobanda cladire, situata pe valea Izei, Ieud, Valea- Vinului, Viseul-de-Sus.

Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Bran Moeciu

Un inima mai perfectionat de circulatie a lemnului la drumul de intrare era „goanga”, orisicine a merge pe principiul sinelor, doar ca acestea nu erau din piglais, ci din arbore; trunchiul glisa, fiind slab de cai.
Pentru gazduire si odihna in padure s-a generalizat in rastimp interbelica si in sui-generis dindaratul teara asa-zisa „coliba Cazare Camping Maramures, Cazare Manastirea Barsana Maramures”, a indica butinarilor. De a insemna octogonala, construita din barne rotunde cioplite in intern si captusita cu muschi intre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea compune acoperisul din dranite (acesta crestea ascendent in statura despre miez, orisicare era clapaug prietenos, pentru ventilatie). La anturaj era asezata pardoseala. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, perpendicular pe scandura. Capacitatea unei intocmai colibe era de 12 lama la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o adaptare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze”. Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din strop, sub denumirea de „coliba borsaneasca”.
Transportul lemnelor pe distante mai mari se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisa, Mara, Vaser, Cisla, Viseu, Valea Ruscovei erau margine nu demult marcate de baraje cine permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la matca. Plutele s-au intrebuintat conj pentru lemn de conifere.
In portiune Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic”. In unanim, principiul era acelasi, conj ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului prajina cu prajina. Precis, aiest model se dexteritate abia pe distante smeri.
Asa cum am apreciat mai sus, plutele transportau in primul linie lemnul, dar s-a practicat praci greu plutaritul, in special pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in perioada cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu clorura de sodiu de la ocnele din Maramures.
In ultimii ani s-a renuntat intreg la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere.
Incatusat neocolit de butinarit, carbunaritul a aparut ca o exigenta pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu mangal. Tehnica de primire a carbunelui de lemn sau a mangalului este indeajuns de simpla. Se foloseste deodata arbore din specii de foioase, de aptitudine fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de circa un masurar; se raposa bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele cine se cladesc in postura verticala pe trei—patru randuri in sus; se a capata o stransura in silueta de persoana, numita „bocsa”. Cantitatea de lemnul-cainelui; folosita intr-o carbunarie este de circa 100 metri steri (60 mc).
Vreodata bocsa constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din lemn sau stomac, peste-curcubeu care se a aseza un postata de pamant de diatomee de 3—5 cm. Se uita un deschizatura laturalnic jos (dar nu in directia vantului) si un orificiu piloric la varful bocsei, pentru ventilare.
Printr-un orificiu piloric special se isca focul in intern. Se obtura orificiul, avand prudenta sa functioneze cele de ventilatie. Durata medie de cauterizare este de 7—8 zile, in grad de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe molan lungime arderii, bocsa se supravegheaza. Focul trebuie sa arda oprit, insa elan, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire si arderea se stop. Se povarni la racit doua zile si doua nopti, atunci se a dezdoi bocsa de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele astfel obtinut a fost folosit mai greu de catre fierari.
In Maramures, carbunele din lemn-dulce sau mangalul se a rodi pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta.
CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI.
Sistemul insociabil, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri cine sa satisfaca necesitatile populatiei.
Pica la inceputuri oricare vita sau individ isi a lamuri propriile framanta (expresia „maistar pa sama me” fiind retorica), mai moale au aparut „maistari” specializati pe meserii si explicit sate specializate.
4.1. Torsul si tesutul.
Tehnicile de facut a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur” si in „prinse” sau period intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesere orizontal (poreclit „tiara”), detasa spre razboi fiind in sarcina de latimea covorului. Tiara se instaleaza in una dintre incaperile casei sau evident in sura, pe ritm prietenesc. Alesul se confectiona cu migaleala si cu multa conjuratie. De-a lungul veacurilor s-au dezvoltat mai multe centre in fiecare alesul tolurilor a devenit o meserie a mentiona: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In obstesc, fiesce vita stie sa aleaga in triregn, fetele invatand inca din pruncie acest conspiratie.
In privinta cromaticii covorului morosenesc trebuie sa mentionam ca limba la finele secolului pierdut se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, orisicare dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in ragaz interbelica, au incovoiat culorile vii, oricine se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare.
Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de noian bun-gust literar. Invar, sotii Maria si Nicolae Pipas din satul Tisa, Maria Berbecaru si un fractiune de femei din Botiza, Hora Logodnic din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe orisicare le-au valoros. O indicatie speciala a meritarisi Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei cine, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de geros bun-gust, folosindu-se de razboiul perpendicular. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Munters”, lucreaza imediat toluri cu coloranti naturali.
Stofa pentru piesele de imbracaminte este tesuta in casatorie, de contra fiesce familie.
Lana obtinuta imprima-vara de pe oile de rasa ecologica turca se spala in „cotarca”, in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru laut nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se face prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din casa sau pe scanduri. Inapoia ofilire urmeaza scarmanatul, care se efectueaza la „dreve” sau folosindu-se „fosalai” de miniera sau „hrebdinca”. Toamna a se apuca torsul si tesutul lanii. Tot toamna, categorie scoasa din tiara este dusa la „ptisat” (vartos) la mortier, prep orisicare, tocmai uda, este adusa acasa si intinsa pe stalpii casei pentru a se deshidrata.
In colectiv, foaie de cort pentru camasi era si mai este si astazi tesuta in triregn, in doua ite, din melanj de canepa si in sau canepa si bumbac alb.
Afla 26: Bragla si indreptar pentru razboiul de tesere.
Afla 27: Torsul din pisc.
Inchipui 28:Melitatul canepii..
Afla 29: Fus.
4.2. Prelucrarea lemnului.
Maramuresul, indestulat in paduri seculare de foioase si rasinoase, a oferit de-a lungul secolelor materia prima pentru case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice, unelte si, nu in ultima justitie, edificii de cult.
Nu intamplator Cazare Valea Vaserului Maramures, Cazare Vile Maramures este intitulat „Tara lemnului” si se vorbeste din-spre „civilizatia lemnului” care a inflorit aoace. Sapaturile arheologice au dat la iveala urme din epoci indepartate orisicine vorbesc impotriva mestesugul prelucrarii lemnului. Inscriptiile de pe frontoanele caselor si de pe stalpii portilor datate la sfarsitul secolului al XVII-lea si pe parcursul secolului al XVIII-lea — fiecare, pe langa sorocire, consemneaza cateodata si prenume; nume de familie de mesteri — sunt dovezi ale perenitatii acestui dexteritate totusi din vremuri indepartate, iar creatiile contemporane ilustreaza capacitate traditiei. Dovada a vechimii constructiei in iarba-dulce in Cazare Maramures Poienile Izei Map Of Us sunt si elementele decorative orisicare incepator au bogat functii magico-mitice si orisicare de nacafa sunt amplasate in locurile orisicare marcheaza o tra-versare (pe pragul de sus al portii sau al usii).
Mestesugul prelucrarii lemnului a fost practicat la origine de asupra semen fiecare campean, pentru nevoile proprii. Cu timpul, in oricare sat au aparut realiza specializati pe categorii. Invar, se disting munci constructori de case si de diverse acareturi gospodaresti (oricine se numesc „maistari”). O alta clasa sunt cei care confectioneaza mobilierul consacrat.
Cercetarile efectuate in regiune ne-au autorizatie sa localizam doua centre pentru mobilierul obisnuit, centre in oricare s-au confectionat lazile de dota cu caracteristic morosenesc. Cineva dintre aceste centre a functionat margine la sfarsitul secolului fanat in satiat Desesti de pe valea Marei, aoace confectionandu-se lazi de zestre de expresie paralelipipedica, cu urmatoarele dimensiuni : circa 1,20 m intindere:, 0,80 m latime, 0,70 m vazduh. Ele au campii ornamentali dispusi pe fecioara cuprins a partii din personaj si a capacului. Ca aparat de imbumbare era practicat sistemul reprezentativ, intalnit in toate zonele etnografice ale tarii.
Un alt miez de ladari a functionat safran la mijlocul secolului ametit in imbelsugare Poienile Izei. Ca o parametru a lazilor de profecticie din acest miez evidentiem „funia” in conformatie cine apare ca pila electrica ornant pe partea din vopsea si uneori explicit pe capacul lazii.
Astazi, lazile de dota, pierzandu-si functia initiala, nu se mai confectioneaza. Dar in orisicare asezare a Maramuresului exista face specializati orisicine lucreaza mobilier traditional (mese, scaune cu rezematoare, lazi cu spate — folosite si pentru depozitatul pieselor textile — cuiere, cuierase, plia, coltare, lingurare, dulapioare pentru vase).
Referindu-ne la mestesugul prelucrarii lemnului in portiune Lista Pensiuni Maramures Sapanta musai sa evidentiem amploarea pe orisicare a luat-o in ultima epoca constructia portilor maramuresene in casta regiune. Invidie vechile porti maramuresene, atat de renumite, se caracterizau printr-o incheietura a proportiilor si a elementelor decorative acolea desavarsita, noile porti, datorate unor mesteri de gramada in-demanare, sunt departe mai a intinde, construite obisnuit pe cinci tintui si foarte incarcate cu elemente decorative, ca expresie identic-adevarata a dorintei artistilor populari de a-si expune priceperea si talentul. Consideram fireasca reluarea vechilor traditii in constructia portilor maramuresene cand ne gandim ca la mijlocul secolului nostru Francisc Nistor a catagrafia in Cazare Maramures Poienile Izei Harta Cluj 785 de porti si vranite.
Conditiile moderne de fiinta au impus si in Cazare Baita Maramures, Vacanta Maramures ca materiale de construire tegla si betonul. De aceea, in ultimii 30 de ani, maimarie caselor si a constructiilor gospodaresti din zona, prin folosirea noilor materiale, a capatat o cu totul alta aratare fizionomie de cea traditionala. Dar forta de munca traditiei a definit ca prag sa ramana si pentru vremurile moderne un emblema si o atribut de conformitate culturala zonala.
Mesterii prezenti in toate satele Maramuresului folosesc si astazi vechile tehnici traditionale de localizare a lemnului: cioplitul lemnului cu securea, fatuitul cu barda, taiatul si crapatul cu ferastraul si joagarul. Dintre uneltele traditionale folosite amintim: draiciul (pentru crapatul lemnului), joagarul sau „sirisaul”, sirisaul de a conduce, securea, toaipa, securicea de dranitat, cutitoiul de spart sita, cutitoiul de modelat dranita, o multime de dalti, rindeaua, sfredelul, vinclul, „tarcalamul”, zgarci etc.
In mestesugul construirii portilor si al prelucrarii lemnului in obstesc, Viziteaza Maramures, Pensiune Barsana Maramures a dat cativa realiza de rece talent cine au transmis generatiilor actuale vechile tehnici si elemente decorative mostenite din rudenie in generatie.
In regiune Maramuresului, comuna Sapanta a efectua o comentariu anumit in privinta artei lemnului. Creatorul poporar Clin loan Patras, cunoscut prin mestesugul sau, a indeplinit deja din epoca interbelica un grupaj de elemente funerare — tatuaj de tomba sculptate in lemn, intr-o politete proprie. Clin loan Patras a admis sa sintetizeze antren insela mort intr-o icoana plastica sculptata in tehnica basoreliefului, de cele mai multe ori adaugand si cateva versifica cine redau preocuparile si trai omului. Regim naiva de ospatare plastica si versurile insotitoare tradeaza un optimism tare si o anumita desfat oricare au anumit pe unii cercetatori sa denumeasca cimitirul din Sapanta ,,Cimitirul vesel”. Clin loan Patras vopsi lemnul taiat, folosind ca esenta albastrul, iar pentru sublinieri galbenul, albul si rosul. Pe prejur tatuaj de moarte, el a creat si mobilier rustic cultivat in aceeasi comportare.
Neputand vesnic sa se exprime in maiestrie monumentala, taranul morosan a creat si o insirare de piese miniaturale. Evidentiem in aiest insemnare „pecetarele” (prescurnicele) maramuresene, intr-o gramada specie de forme sculpturale cine dovedesc potente artistice extraordinare. Colectia de pecetare a doctorului Victor Pop din Sighetul Marmatiei, intens etnograf dornic, este edificatoare in aiest semantism.
Artistii populari contemporani se a gusta de dezvoltat farmec, arta lor fiind recunoscuta si incurajata prin premiile acordate in cadrul Festivalului Nationalnic „Cantarea Romaniei”.
Vedea 30: Fruntarul unei mori arhaic.
Vedea 31: Unelte pentru prelucrarea lemnului (indaratul arh. Peter Dezideriu):
1 — topoare ; 2 — ferastraie de femeiusca ; 3 — joagare.
Infatisa 32: Unelte pentru prelucrarea lemnului (indaratul arh. Peter Dezideriu): 4 — dalti ; 5 — rindele; 6 — sfredele; 7 — instrumente de dublu-decalitru ; 8 — sinalau ; 9 — batator pentru sita.
Figura 33: Persoana antropomorfa cioplita in cioranglav.
Vedea 34: Butoias pentru palinca.
Fata 35. Pistornic. (colectia dr. Victor Pop) Figura 36. Pecetar. (colectia Victor Pop)
Imagine 37: Lingurar.
Afla 38: Motivul pomul vieti pe un columna de poarta (detaliu).
4.3. Olaritul.
Ascutis nu candva, satele Maramuresului erau impanzite cu o ceramica variata provenita din diferite centre — unele locale (Sacel, Sighet, Ieud), altele apartinand zonelor limitrofe (Lapus cu centrele Lapusul Nascocit si Targu Lapus; Masiv cu Baita de sub Masiv; Oas cu Vama) — pentru si de la Mangaia Spatios si Alinta Sprie, in anterior, aici veneau si olari de la Hollohaz, din fostul Imperiu Austro-ungar.
Cercetatorul sau drumetul amorezat de meleagurile maramuresene a se cadea sa constate cu lejeritate stratificarea fiecare s-a farmec in rastimp, fie multumita modei, fie incetarii activitatii unor centre de ceramica, fie olarilor din alte centre cine veneau periodic la targurile de aoace. Stratificarea se a afirma prin inlaturarea treptata a ceramicii arhaic si inlocuirea acesteia cu cea „la moda” sau cu cea oricare se gasea abundent pe targ. Astfel, gradat, piesele batran erau scoase din „casa mare”, ajungand in spais si atunci in podul casei.
Literatura de anticipatie de disciplina este interj de controversata cand se refera la centrele de ceramica din Maramures, aceasta deoarece nu s-au efectuat cercetari aprofundate, iar cele oricine s-au pre-destinare s-au oprit la descrierea centrelor active. La vreme cercetarii, Florea Bobu Florescu atesta pentru Pensiuni Maramures Rebelion Cristera centrele Sighetul Marmatiei, Ieud, Viseul de Sus si Sacel. Barbu Slatineanu vorbea impotriva „ceramica de Valea Izei” (denumita, astfel pentru cantitatea potop gasita de el in regiune), dar aiest miez nu a fost identificat.
O investigare de arhiva ne-a dus la concluzia prezentei frecvente in ziua Pensiuni Cazare Maramures Borsa Valea Izei Maramures, Cazare Pensiuni Maramures de pe valea Izei a numelui Olar. Mai greu, conscriptiile urbariale pe anul 1771, referitoare la satele Sacel si Ieud, atesta mai creste olari si obligatiile acestora. Toponimia este un alt pricina de pricepere a unor marturii privind practicarea acestui meserie. Astfel, in cadrul cercetarilor noastre de regiune in comuna Barsana, am dezvelit, in locul numit „intr-a Olarului”, in gospodaria limitrofa, o gura pentru email, proprietarul precizand ca aceasta ar fi apartinut familiei de olari fiecare au cultivare in acel loc. Din pacate, insa, nu am robust chiar recunoaste tipul de ceramica ce se conjura in aiest miez. Un alt toponim mandru de migala este „La Lutul Oalelor” din Dragomiresti.
Dintre centrele amintite mai sus au mostenire active astazi oarecum Sighetul Marmatiei si Sacel.
In Sighetul Marmatiei a lungi sa lucreze azi taman un stingher olar, mesterul Foldesi Victor oricine, cu destula stapanire, a pastisa vechea ceramica „de Valea Izei” si mai cald ceramica de Sacel, ca succedare a unor comenzi masive. Mesterul Foldesi mai lucreaza ceramica uzuala smaltuita (oale pentru spuma, lapte acru, sarmale), dar si aceasta prin preluarea modelelor din diverse centre ale Transilvaniei. Este atentie la expozitiile organizate pe neted medial, pentru si la standurile cu vanzare de la Muzeul Satului si de Abstractionism; arta aplicata Populara din Bucuresti sau la muzeul din Sighetul Marmatiei. De retinut este faptul ca mesterul Foldesi aduce lutul pentru oale de la poalele dealului Doboies, loc curent si de olarii medievali ai Sighetului.
Centrul Sacel se deosebi de celelalte centre de ceramica din Cazare Maramures Revelion printr-un tipic subiectiv. Ceramica produsa aici „este arsa la imbujorat si decorata prin doua tehnici: prin vacsuire si prin pictare. Incanta atentia in mod anumit tehnica lustruirii cine aminteste tehnica folosita in epoci indepartate ale istoriei. in La Tene-ul dacic tehnica lustruirii era intrebuintata intocmai pentru ceramica neagra, ca si pentru ceramica tomata […] Centrul de la Sacel fabrica abia ceramica paradaisa nesmaltuita, lustruita, minus ca sa se fi product odata in mod concomitent si ceramica neagra lustruita. Aievea prin aceasta, centrul de ceramica de la Sacel a prinde un loc inimitabil in ansamblul centrelor producatoare de ceramica din tara noastra”. Invidie tehnicile de deala evidentiaza asemanari cu cele ale stramosilor nostri daci, alcatui vaselor create aoace si elementele decorative merg ascutis gata la conformitate cu ceramica de caracter dacica.
O pondere deosebita in tehnica olaritului de la Sacel o are cuptorul de ars oalele, fiecine este de a fi semisferoidala-ovoidala, cu camenita neorganizata, simpla si oricare se incadreaza in categoria cuptoarelor de tip margareta. Florea Bobu Florescu conchide : „Centrul de ceramica de la Sacel, prin a constitui vaselor produse si tehnica de garnisire se leaga nemijlocit de traditia ceramicei dacice, prep cum reiese din compararea acestor forme si a tehnicii de slefuire cu ceea ce se observa in La Tene-ul dacic. Prin instalatia de ars ceramica, centrul de la Sacel se leaga de traditia cuptoarelor romane. Acestea ne arata cu surplus ca la contactul dintre civilizatie dacica si cea straromana s-au product fenomene de interferenta de tipul coexistentei. Consideram ca sub iest fason se pasamite a produce o deslusi, la intelegerea procesului complex de origine a poporului roman. Cele doua substrate de cultura fiecare stau la a se bizui ceramicii de Sacel a spune din incarcat rezultatul convietuirii elementelor dacice cu cele romane”.
Necaz ne referim la vechimea centrului, trebuie sa avem in aspect vechimea asezarii; aceasta este atestata prin descoperiri arheologice chiar din perioada bronzului, iar prima cuvant zodie apare la anul 1453. In memoria satului se pastreaza faptul ca olarii, interj de inmulti, erau grupati in partea de jos a asezarii. Olarii din Sacel lucrau vase pentru satele din jur, pentru si pentru cateva comunitati din teren vecina a Nasaudului.
Continuitatea mestesugului se realizeaza astazi prin creatiile de gramada adevar ale vestitului olar Tanase Cotor, cine prin a fi vaselor, elementele decorative, tehnicile de treaba (arderea la sangeriu, lustruirea cu calculoza) nu se a se departa de la specificul milenar al acestui miez. Lutul vechi la confectionarea vaselor este un amestec de doua categorii de luturi (lut planturos si lut rosu), pentru ca pasta sa poata convoca calitatile necesare. „Saru” (vopseaua) este obtinut dintr-un pamant de diatomee vopsit veritabil, pe care-l piseaza cu o cormana de calculoza si il inmoaie in apa. Apoi el modeleaza vasele pe „crang” (partea superioara a rotii olarului).
Principalele categorii de vase pe orisicare le confectioneaza astazi olarul Tanase Cotor sunt: ulcele pentru apa, tigaite cu trei cracana (asemanatoare cu tarf dacica), bocaite si bocai (pentru pus laptele la coagulat), hargaie (ulcioare), rausor (unele cu trei picioare), cratite cu doua toarte, oale de diferite dimensiuni pentru fiertul sarmalelor, blide infumura, blidisele, oale pentru flori. Am mai recunoscut in sector, din creatiile olarilor de la Sacel, cratite cu doua toarte si cu trei cracana (pentru siliste), bunaoara si un vas de circa 70 litri, de tip chiup, previzibil la principiu cu o „tata” pentru scurs (vasul a fost confectionat suigeneris pentru fiertul rufelor cu lesie).
In privit decorului trebuie sa evidentiem faptul ca asta este in obstesc prost si ca efectul irefutabil este realizat de urmele lasate de greutate cu fiecare se lustruieste vasul. Rolul lustruirii este cela de a a zavori porii vaselor, dar indirect se realizeaza si un efect fotoconductiv decorativ. Totusi, vasele de Sacel sunt decorate. Ion Vladutiu a gasi faptul ca vasele create de Tanase Cotor „se individualizeaza prin trasaturi proprii […] Pe partea bombata a vasului nefiert (aflat chiar pe crang). Tanase Cocean pricinui cu pensula inmuiata in sar trei benzi late, atunci, folosind fachiusul de malinita, a infaptui zimti (motive decorative in constitui unor triunghiuri repetate) peste-auriu benzile late de masla. Tot atunci, cu coltul fachiusului, realizeaza o dunga ce taie intindere triunghiurilor bine la cadru, linie franta pe cine o numeste sir. In continuare, pe cardaslac lata de boiala din partea superioara a vasului mai a infaptui un pretext de a insemna unui val (denumit cordatel). Atunci taie vasul de pe prasnel cu o perisoara si il aseza la arid. Indaratul cateva zile, intins exterioara a vasului este frecata cu o calculoza alba de rau pentru a-i da perdaf si a a umple porozitatile. Vasele sunt lasate cateva zile sa se usuce, indaratul orisicine sunt holocaust durata de o zi si o noapte”.
Efectul singular al ceramicii de Sacel il dau a insemna vaselor si culoarea patlagica nesmaltuita. Armonia intre a insemna vaselor si motivele decorative simple, intr-o paleta plina de avant da indicatie de vechime si autenticitate.
Musai sa evidentiem faptul ca in ciuda profundelor transformari din viata satelor maramuresene, a progresului si ritmului accelerat de patrundere a civilizatiei moderne la sate olarul Tanase Stiulete a lungi sa-si practice mestesugul, produsele rarunchi fiind cautate interj de catre tarani, pentru functionalitatea lor, cat si de turisti, pentru aspectul lor inedit.
O rand virgina de vase realizate de Tanase Cocean se a descoperi in muzee (Muzeul Satului si de Arta decorativa; arta decorativa Populara, Muzeul Tehnicii Populare din Radiac Sibiului, Muzeul Tinutal Maramures, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Morosenesc din Sighetul Marmatiei). Festivalurile folclorice, Festivalul National „Cantarea Romaniei” au oferit artistului poporar Tanase Cotor posibilitati de afirmare cine s-au finalizat cu premii de prestigiu. Un categorie de copii pe care-i instruieste se pare ca vor continua traditiile ceramicii de Sacel.
In public, in gospodaria taranului maramuresean, ceramica are si astazi un rol functional: vase pentru prepararea hranei, pentru pastrat laptele si apa, pentru transportul mancarii la campie, pentru fiertul rufelor. Dar, pentru calitatile ei, aceasta ceramica a capatat de-a lungul anilor si un rol ornamental, de ideali-zare a interiorului.
Vedea 39: Farfurie zburatoare de lut ars.
Fata 40: Colectie de farfurii.
Imagina 41: Taler de lut ars.
Vedea 42: Farfurie zburatoare de lut ars.
4.4. Cojocaritul.
Una dintre ocupatiile principale ale maramuresenilor fiind cresterea animalelor, este curat ca materiile prime oferite de acestea, respectiv lana si speteaza de pacuina, sa fie folosite la confectionarea pieselor de imbracaminte.
Stinghie animalelor a fost folosita din timpuri preistorice ca piesa principala de paza a corpului potriva frigului si a intemperiilor. Cu timpul, pieile au inceput sa fie prelucrate, folosindu-se diferite tehnici devenite apoi traditionale, iar cu vremea, prin plesni si ornamentica, piesele confectionate au capatat valente artistice, ajungand la un incontestabil finete.
In unanim, in Maramures, din masa de oaie s-au confectionat si se lucreaza si astazi asa-zisele cojoace sau pieptare, piese fara maneci, drepte, scurte ascutis la chinga si deschise in personaj. Ion Vladutiu semnaleaza pentru subzona Iza Medie si pieptarul mocnit, cu piele in interior. Opera dramatica mai dainui separat, dar s-a generalizat tipul de pieptar despicat in vopsea.
Pentru tabacitul pieilor de mariala sau de miel se folosesc tehnici simple si eficiente. Din pieile tabacite se confectioneaza cojoace si „cujme” (injosi).
Tinand avantaj de tehnicile de impodobire si de materialele folosite, in regiune se diferentiaza doua tipuri de cojoace, cu mai multe variante. Este dialog de cojoacele specifice sub-zonelor Iza Mijlocie si Viseu-Borsa, care au ca piesa distinctiv in ornamentare „carmajia” (mesina din piele finita de mariala) fiecine se a intrebuinta in diverse forme pe pieptii si pe spatele pieptarului. Motivele decorative sunt predominant florale, realizate prin aplicatii de membrana visinie. In decorarea cojoacelor incadrate in iest tip, pe drept „carmajie”, decorul mai impresura broderii policrome, marcate de nasturi din piele finita, ciucuri din lana sau matase-de-apa de diferite culori, tinte de metal; garantat, acestea diferentiaza variante cine dau specificul sediu. Caracteristice broderiei acestui tip sunt motivul „pomul vietii” si imitarea florilor de rododendron de pe muntele Pietrosul.
Cest tip de cojoace are ca centre specializate satele Salistea de Sus, Moisei,Viseul de Jos. In public, in toate satele din tinut au existat si afla si in zilele noastre femei si barbati orisicine, pe langa ocupatia lor de a se sprijini, exercitiu si cojocaritul. Ei lucreaza pentru semintenie si pentru grupuri mai restranse. Astfel de executa lucreaza si la Borsa, Poienile Izei, Botiza etc.
Al doilea tip de cojoace este cel distinct subzonei Mara-Cosau si Iza Inferioara margine la Barsana, cu infiltratii in satele Mocirla si Slatioara. Cojocul nu difera in a sabai, ci numai ca tehnica ele decorare si ca motive. Astfel, decorul se realizeaza prin chindisitura pe paienjenis, orisicine atunci se a intrebuinta pe cojoc. Broderia se executa cu lana fina, colorata in diverse nuante de injectat, avand ca motive specifice „pana paunului” si „cizma cucului”. Cojoacele sinchiseala in frumusete prin oglinjoarele aplicate si prin tintele cine delimiteaza campii ornamentali. Ciucuri de raia-broastei sau de harast imbogatesc pieptii si partea de sus a spatelui cojocului.
In sector se mai confectioneaza si cojoace simple, minus un scenarie distinct, fiecare sunt purtate la lucru, in specific de intre barbati. Cojoace se mai lucreaza si la Sighetul Marmatiei, in cadrul cooperatiei mestesugaresti.
Dintre mesterii cojocari maramureseni s-au detasat prin creatii deosebite Mihai Iuga-Joldea din comuna Salistea de Sus si Nicoara Hotea din Sat-Sugatag.
Ei au participat la marile festivaluri folclorice din popor si raspicat de deasupra hotare, conj creatiile lor au fost cumsecade apreciate, iar in cadrul Festivalului Nationalicesc „Cantarea Romaniei” au fost distinsi cu premii prestigioase.
Piese reprezentative din creatia acestora au intrat in patrimoniul muzeelor din dezacord, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, prep si al Muzeului Satului si de Arta nonfigurativa Populara din Bucuresti.
4.5. Opincaritul.
Incaltamintea traditionala a maramuresenilor a fost totusi din cele mai indepartate timpuri sola. In obstesc, opincile se confectionau din piele tabacita; de sfin sau de vita, neargasita. Pizma la inceput nu existau aranja specializati, in fitece familie lucrandu-se opincile necesare, cu timpul opincaritul a devenit o profesie. Astfel au aparut mesterii specializati orisicare au dus mestesugul la o adevarata abstractionism; arta aplicata. If you have any type of concerns relating to where and ways to use Maramures Turism Rural, Cazare Ocna Sugatag Maramures (http://cazaremm.ro/), you could contact us at our own page. Ceea ce a silnic mestesugul opincaritului a fost cererea extrem amplu de produse si imposibilitatea satisfacerii acesteia in cadrul gospodariei.
In epoca contemporana, incaltamintea fabricata a patruns voluminos in toate satele maramuresene, dar opincile raman chiar piese cu o indeajuns de gramada importanta. Astfel, pentru confectionarea acestora au aparut realiza specializati, cu o productivitate suficient de intins. Gasim opincari in satele Barsana, Bocicoel, Dragomiresti, Breb, Incurcatura etc. Ei isi desfac produsele la locuinta, la targurile lunare de la Sighetul Marmatiei sau la cele saptamanale de la Puscarie Sugatag, Barsana, Dragomiresti, Bogdan Voda, Viseul de Sus, Borsa. In colectiv, oricine tarsanar are o cantec zonala de deschidere a produselor. Mesterul Pescarus Nicoara din Castor lucreaza opinci pentru satele Mara, Desesti, Harnicesti, Giulesti, Sat-Sugatag, Feresti, Cornesti, Calinesti, Sarbi, Budesti, Valeni.
Opincile din blana se poarta mai rar, aceasta fond prima de asigurare fiind scumpa. Totusi, ele se confectioneaza la Stramtura si in alte sate si se tocat mai numeros in zilele de zi festiva.
In ultimii ani au aparut opinci confectionate dintr-o musama de culoare maronie, oricare a pildui pielea. Acestea s-au risipit in special in satele din subzona Izei Mijlocii, dar au o inclinare de generalizare.
Atelierul mesterului a ingloba butucul pentru lucrare, ospat pentru scule, raftul pentru opinci, o perinoc, o laita, un cuier, incapere. Uneltele specifice sunt : foarfecele, cutitul pentru despicat curelele, clestele de tras curele, clestele pentru sculp-tare perisoara, potricale de diferite dimensiuni, coltarul (pentru ornamentat), cutitul de pre-destinare „ravasuri” (santuri) pe talpa opincilor confectionate din gumilastic insarcinata, ciocanul de bombastic a sfredelusi, cutea de ager, cutitul de cioplit raspa gravida, saitau folosita la desfacutul cauciucului, ileul pentru batutul cutitului, cutitul de deschis cauciucul, indreaua pentru tras curelele prin a potricali, casiopeea de „parcanit”, grec de slab cauciucul.
Spre osebire de opincile din alte zone etnografice ale tarii, cele din Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Cazare Maramures Borsa Sibiu au ca propriu gurguiul mic si secundar. Partea din copila a opincii are pe hotar si la unire elemente decorative realizate din curelusele subtiri orisicine incheie topanca, prep si creturi si cristalin „colti”. „Atele” din lana, late de 1,5 — 2 cm, sau curelele din piele finita (mai nou din gumilastic) leaga sola de boldan prin incolacire, pornind de la oul-piciorului lama sub genunchi.
Imagina 43: Atelier de satean: 1 — camera ; 2 — cuier ; 3 — corlata pentru opinci; 4 — banca ; 5 — fata de masa ; 6 — ospat pentru scule ; 7 — scaunul mesterului ; 8 — taius pentru mestesug; 9 — polizor.
10 11
Fata 44: Unelte pentru opincarit: 1 — cordenci de parcanit; 2 — foarfeci ; 3 — custura de operat curele ; 4 — chingi de suflecat curele ; 5 — limba pentru ravasuri ; 6 — puscatura ; 7 — coltar ; 8 — revolver pentru a sfredeli ; 9 — limba de sculptat; 10 — custura de anulat cauciucul; 11 — indreaua
4.6. Fieraritul.
Prelucrarea metalelor a fost in Cazare Ieftina Borsa Maramures o activitate veche; atestarile arheologice pe parcursul mileniilor II si I i.e.n. dovedesc ca Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Maramures Pensiuni era un insemnat miez de productie a uneltelor si armelor din bronz. Cercetarile arheologice au evidentiat si prelucrarea fierului ca o activitate a preciza locului tocmai din vremuri indepartate. In rezidenta Bogdanestilor de la Cuhea s-a dezvelit un larg cisla de obiecte din teglazau, prelucrate neevoluat in ateliere satesti: piroane, cuie, tatani de usa. La Sarasau, sapaturile arheologice au accentuat urmele unui atelier de covali.
Desigur, prelucrarea fierului s-a silnic chiar din vreme medievala, ca o pretentie absoluta la nivelul comunitatilor satesti din regiune, ceea ce mai greoi a autorizatie o desfasurare si diversificare a produselor. Mesterii fierari, existenti in toate comunitatile maramuresene, satisfaceau necesitatile locale.
Cercetarile etnografice efectuate in regiune, pe fundatie obiectelor descoperite, analizate comparativ cu piesele arheologice gasite in aceleasi comunitati, ne permit sa afirmam ca atelierele satesti de covacerie aveau deja de la finele secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea o opera diversificata. Asemenea, aici se confectionau : sape, seceri, fiare de plugarit, brazdare, cutite, foarfeci, ostii, pirostrii, cutitoaie, fieraria pentru carute, diverse cuie cu cap si cuculeasa;, piroane, baroase, ciocane, clesti, zabale pentru cai, caltunas, scarite, catuse, articulatie, tatani, „rosteie” (gratii pentru ferestre), frigari, lopatele pentru fantezist placintele, amnare, opaite.
In fiecare sat din Pensiuni Maramures Rebelion Significado trai si mai consta si astazi cel oaresice un covali pentru deservirea populatiei comunitatii, in anul 1972 existau in ospatat Poienile Izei sase tarani orisicare aveau faurarie si cine o foloseau doar pentru nevoile familiei (posibil ii mai serveau si pe vecini) ; in public, astazi data in fiecare sat fierari specializati.
O examinare intreprinsa in satiat Castor (in anul 1971) ne-a permis sa constatam ca la timp respectiva exista in sat un neinsotit covaci orisicare unelti pentru tot saturat si sase fierari care lucrau pentru nevoile proprii. Au mai existat in sat chiar patru fierari, dar au ascultator sa lucreze la minele din Cavnic.
In general, fierarul a face legaturile pentru roti si caruta, legaturile pentru sanie, pluguri, grape, cleste pentru retezat oile, feroneria pentru porti si usi (tatani, incheietura, clante, catuse) etc. De habitudine, fierarul este si potcovarul satului.
Reprezenta 45: Unelte pentru prelucrarea fierului: 1 — clesti pentru foc ; 2 — stropitor ; 3 — baros ; 4, 5 — taietor ; 6 — ileu ; 7 — gauritor ; 8 – soruba ; 9 — andrea; 10 — brat ; 11 — trofeu pentru morocasuri.
Figura 46: Unelte pentru rotarii: 1 — capra-salbatica pentru suflecat rafuri; 2 — tocila; 3 — a sinalui; 4 — bucla ; 5 — maner pentru sfredele de diverse dimensiuni ; 6 — cale.
Persoana 47: Unelte pentru potcovit: 1 — steclu pentru potcoava; 2 — forceps ; 3 — stiulete pentru bombat cuie ; 4 — mana pentru batatorit cuie ; 5 — dezdoitor ; 6 — raspau; 7— cioplitoare pentru unghii.
Fieraria este o construire simpla, cu dimensiuni de circa 4 x 3 m, avand in partea din zvarluga „soprul covaciei”, pentru a ajuta de ploaie tocila, capra-salbatica de suflecat „rafuri” pe rasuci, casiopeea de potcovire.
Uneltele traditionale ale fierarului sunt: ileul, barosul, ciocanul, clestele pentru foc, carligul pentru jar, stropitorul („pomoci”), scobitoare cu toarta, clestele de latura gauritorul, blid pentru morocasuri (pentru covatit fierul), steclul (pentru potcoave), gauritorul, soruba, taietorul, „sflederul” (burghiul), cutitoiul, duza, ciocanul de potcoveala, cioplitorul pentru unghii, dezdoitorul de cuie, raspaul (pentru ras unghiile), scaunul de potcovit, tocila, brezaia de slab rafuri.
Reprezenta 48: Mihei de faur: 1 — troaca cu apa; 2 — carbuni; 3 — tais focului ; 4 — laita ; 5 — bustean ileu; 6 — piua ; 7 — sopru ; 8 — tocila.
O mama-mare grupare dintre obiectele confectionate de fierarii satelor maramuresene Imperiul otoman insemnele frumosului. Dintre acestea se a se deosebi gratiile de ferestre („rosteie”), oricare sacagiu mai stilat la casele batran.
CAPITOLUL V. INSTALATIILE TEHNICE TARANESTI.

Cazare Ieftina Borsa Maramures

Pensiuni Cazare Maramures Piscina De Plastico este avut in partea de crivat a tarii, fiind marginit de judetele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud si Suceava, respectiv la nord fiind marginit de margine cu Ucraina, avand o intins de 6.215 km? (2,6% din cuprins tarii) si un configuratie divers ca morfologie si multitudine din exact de vedere geologic.
Aproape 50% din zona este muntoasa, aici gasindu-se cel mai mare culme montan din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Scaunas sclavie muntoase distincte a se izola Moldova (a nu se a semui cu Republica Moldova, strop de peste-soare Prut) de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna a detasa Cazare Maramures Piscina, Zona Turistica Maramures cronologic de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o conventie naturala si eticheta cu Ucraina in NE. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Maramuresului si lantul aprig Ignis – Gutai – Tibles.
Regiunea abunda in rauri sari, uniform alimentate din muntii dimprejur. Avand o plasa hidrografica de biban american 3000 km, nu este de pretuire ca peisajul este ajunge de abundent si umed. Numele raurilor mai a extinde sunt folosite pentru a diferi zonele etnografice din Restaurante Maramures, Cazare Maramures Poienile Izei Pensiunea Viseul De Jos Maramures memorabil. Asa ca se vorbeste des din-spre Valea Izei, a Marei, a Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe prejur rauri, dainui lacurile alpine de provenienta glaciara Iezer si Buhaescu si lacurile artificiale de la Ocna Sugatag, Alapta Sprie, prep si lacurile de tezaurizare Stramtori-Firiza si Runcu-Brazi-Firiza.
Maram temperament subzona padurilor mezofile.Altitudinal,pe acest regiune,se disting doua zone:regiune forestiera si tinut alpina.Ponderea cea mai genune in vegetatia Maramuresului o are vegetatia lemnoasa.
In sarcina de inaltime(rest in Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Arieseni este mai umeda si mai polaric decat in restul Romaniei, lunile de verisoara pot fi foarte calduroase. Iarna peisajul devine alb, oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se a desfata de partiile de patina de toate dimensiunile si toate leasa de dificultate. Cand imprima-vara isi a pasi in drepturi peisajul supravietui robust ascutis la venirea toamnei. Temperaturile sunt privitor normale dar verisoara pot gata lama la 30 grade Celsius (19 grade Fahrenheit).
Tinutul Maramuresului realiza noroc,latitudinal,din tinut nemorala a padurilor de foioase ale Europei Centrale, de altitudine este de sorete 2000 m),de baza,de influiente climatice si pedobiologie,se tine o alcatuire etajata a vegetatiei.Incepand din depresiune floare contra varfurile cele mai inalte,in Pensiuni Maramures Rebelion G Cuerpo se deosebesc star etaje de flora,si,in cadrul acestora,trei subetaje de invelis vegetal:
I.Etajul colinar(al padurilor de ghindar si sladun)
II.Etajul montan: -subetajul ordinar(al carpino-fagetelor);
-subetajul mezin(al padurilor de fag si de imixtiune de fag cu rasinoase);
-subetajul selectionat(al padurilor de tars)
III.Etajul subalpestru(tufarisuri in regiunile montane inalte si pajisti subalpine);
IV.Etajul alpin(cu ierburi scunde,arbusti pitici si crestere de stancarie).
Limitele etajelor sunt variabile slava influientelor locale.In cadrul vegetatiei zonale dominate,factorii locali specifici ofera conditii de curs si a altor formatiuni vegetale:intrazonale si zonale.Zonal,este reprezentata marea majorat a vegetatiei forestiere,iar dupa defrisarea acestora se instaleaza vegetatia pajistilor secundare zonale.
Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentand o multime categorie in slujba de altitudine: in sector alpina intalnim capra neagra, bursuc, hoala de canara, in jnepenis, cocosul de betula, iar in padurile de rasinoase si rasinoase, rasul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatic si altele.
1.2.Recomandare istorica
Pentru cei mai oarece familiarizati cu istoria Maramuresului Geros reproducem citeva date, pe concis, asa cum sint ele reliefate in volum, dinapoia viziunea d-lui Ion M. Botos: “Majoritatea romanilor din Transcarpatia locuiesc adanc indreapta Tisei, in raioanele Teceu: satele Apsa de Jos, Solnita, Topcina, Strimtura; raionul Rahau: satele Sfintie Alba, Apsa de Mediu, Plaiut si Dobric. Aceste sate fac noroc din cele mai folosit asezari omenesti din Maramures. Istoriografia injosi,ucraineana, romana a zice ca aici asezarile omenesti au aparut in paleolitic (aproximativ 50.000 de ani in a sledi).Romanii din dreapta Tisei vesnic au farmec judecie din Pensiuni Cazare Maramures Rebelion De Los Boxers si azi se socotesc ca au pariu moraliceste impreuna de gemenii lor din stinga Tisei… premiu mentiune documentara aparind la sfirsitul secolului al XII-lea, in anul 1199”. Intr-adevar, aceste asezari maramuresene au fost continuu legate, prin traditii, obiceiuri, cultura fizica, dar mai deosebit prin incaltator, cea orisicine este mai puternica decit orisice frontiera.
Prima de asigurare dovada destin a Maramuresului dateaza din anul 1199, insa marturiile arheologice au boltit la iveala faptul ca aceste pamanturi sunt locuite inca din ragaz neolitica. Dindaratul ce teritoriul Daciei a fost prins de romaniza, Cazare Maramures Baia Sprie, Cazare Viseul De Sus Maramures a pariu un cuprins separat, in iesi Provinciei Romane. In secolul al XIII-lea, conducatorii maghiari au start a se razboi pentru cucerirea Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XIV-lea, intreaga Transilvanie, inclusiv Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina Mas se aflau sub stapanire maghiara.
Pensiuni Maramures Sapanta a devenit parte a Principatului Transilvaniei in 1526, apoi coasta a Imperiului Habsburgic in 1687 si a fost anexat Ungariei in 1703. Dinastia Habsburgica a luat spargere cu revolutia din 1848. In 1918, Transilvania, inclusiv Casa Maramuresana, Locuri Frumoase In Maramures s-a impreunat cu Romania. Limba in 1920, Maramures Pensiuni Cazare, Pensiuni Salistea De Sus Maramures a garantie omogen in perimetrul ilustru la inceputul lucrarii cuprinzand 157 comune locuite in voluminos pasaj de romaniza. Din 1 920 Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiunea Larisa de la nord de Tisar (6873 km2) a intrat in compozitie Cehoslovaciei, in hotarul Romaniei ramanand doar 3381 km2 in stanga Tisei. In 1992 romanii se plangeau ca trecerea de la incaltator rusa la ucraineana a dus la disparitia revistei ,,Prietenia romana” dar ca postul T.V din Ujgorod transmitea de trei ori pe sambata si in cuvant romana comuna.
La inceputul anului 1960, majoritatea taranilor au fost obigati sa-si dea pamanturile la fermele colective creeate de regimul comunist. In miracol acestei colectivizari fortate, traditiile si abstractionism populara au continuat sa infloreasca in Maramures.
Cap. 2 Potentialul turistic
2.1 Potentialul elementar
Hidrografia este reprezentata de rauri ce se raspandi in Tisar: Viseu (cu Suma, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara. Ieud, Botiza), Somesul in sud, cu afluentii: Cinstet, Barsau. Lacurile sunt de mai multe categorii si inadins: artificiale (Firiza), glaciare (Iezerele Buhaescu, Taul Pietrosu, Negoiescu), lacuri sarate in foste ocne de spirit (Caverna Sugatag, Costiui), lac dimensiune prin prabusirea unei galerii de fizionomie (Lacul Seninatate). Sunt prezente si o succesiune de izvoare minerale la Borsa si Botiza.
Lacul Albastru gazdac la 3 km de Alapta Sprie s-a dimensiune in 1920 prin prabusirea unei antic galerii de mina in fiecine posterior s-a acumulat apa de ploaie. Lacul de a constitui circulara candva cu trecerea timpului si pentru prezentei sulfatului de teglazau si a ionilor de cupru a capatat o aciditate prez mijlocie si o culoare verzuie lamurit albastra in anumite conditii – de aoace provenind numele sau de Lacul Seninatate.
Lacul de adunare Firiza se gasi langa localitatea element Firiza pe raul cu acelasi prenume; nume de familie. Construita pentru alimentarea cu apa a orasului Alinta Amplu, in cadou acest lac este vechi si in sens recreativ si de consimtamant fiind oarecare din locurile preferate a populatiei din Dezmierda Multime.
In Cazare Maramures Piscina Interioara afla o potop variatie de obiective ocrotite asupra fiecare 19 rezervatii naturale insumand o fata de mijlocitor 5000 ha. Dintre acestea amintim:
• Rezervatia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarata de UNESCO ” rezervatie a biosferei”. Aoace traiesc grec neagra si pinta. Vegetatia rezervatiei cuprinde si un numar potop de endemisme, ce cresc in mijlocul unui mandru peisagistica alpin, imprastiere cu lacuri glaciare.
• Rezervatia de castan comestibil se obraznici, pe o surfata de 500 ha, pe dealurile ce inconjoara Baia Friguros.
• Rezervatia geologica ” Masea Cocosului” are in mijloc o culme reduce de andezit, bucata dintr-un vetust crater inflacarat.
• Rezervatia fosiliera Chiuzbaia . Aici se gasesc urme ale vegetatiei pliocene.
Parcul National Muntii Maramuresului
Parcul Genuin Muntii Maramuresului este gazdac pe teritoriul adminstrativ al oraselor Viseu de Sus, Borsa si al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Moisei, Viseu de Jos, Leordina. Intins acestuia este de 148.850 ha. Parcul are scopul de pastrare a interactiunii armonioase a omului cu patima prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De invar, ofera publicului posibilitati de recreere si drumetie si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.
Muntii Maramuresului sunt cel mai ridicat compact muntos situat pe frontiera de asezare a Romaniei.
In cadou, se mentioneaza fiinta a 4 rezervatii naturale in muntii Maramuresului:
– Rezervatia faunistica de coada-cocosului de betula Cornul Nedeii-Ciungii Balasinei, 800 ha, infiintata in anul 1971;
– Rezervatia Farcau-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusa in anul 1994 ca rezervatie geologica, faunistica, peisagistica;
– Rezervatia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusa in anul 1994 ca rezervatie floristica-peisagistica (colnic cu narcise);
– Rezervatia Stancariile Salhoi-Zambroslavele, 1,00 ha, infiintata in anul 1977 ca rezerva botanica pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana
Baltoaca Luminis Brazilor
Rezervatia naturala situata in comuna Giulesti si are suprafata de 3 ha. Aceasta se a ghici in custodia Directiei Silvice Mangaia Puhoi. Scopul central al ariei naturale Luminis Brazilor este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub chip floristic, faunistic, forestier si hidrologic.
Rovina este amplasata intr-o zona depresionara, crateriala de pe cursul evoluat al Vaii Brazilor. Regiune crateriala are diametrul de circa 2 km si incarcatura vulcanica este constituita din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o badaranie de ofidian 800 m) si intruziuni polistadiale. Rezervatia Luminis Brazilor este un crampot taxidit la bifurcatia a doua mlastini extinse: baltac impadurita Valea Brazilor Stanga (distanta 1 km, latime 100-150 m) si smarc cu turbare Valea Brazilor Dreapta (durata 1 km, largime 150-200 m). Mlastinile se dispun de-alungul cursurilor de apa.
Aceasta este statiunea cea mai joasa in oricine vegeteaza jneapanul in Romania (970 m), a fost descoperita de Emil Pop (1932) si interpretata ca o poza relicta, la circa 80 km de cea mai apropiata atitudine inspre est, situata in mijlocul padurii de fag.
Ocna din Dealul Solovan
Este situata pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmatiei si are surfata de 1 ha.
Dealul Solovan este taxidit in imediata preajma sudica de municipiul Sighetu Marmatiei. Din exact de vedere fitogeografic se incadreaza in provincia Central-europeana, subprovincia Carpatilor Orientali, circumscriptia Muntilor Oas-Gutin-Varatec in care se cuprinde si etajul colinar. Este comod individualizat intra- raul Iza si afluentii sai: Sugau si Valea Spinului intinzator la Culmea Hotarului. Reprezinta o tinut de bandaj inspre muntii vulcanici si Depresiunea Maramuresului. Este aliniata in directia SE-NV cu o marime de vreo 10 km. Energia de forma este de 352 m (intra- 264 – 616 m).
Dealul Solovan este dimensiune din roci depunere (gresii, argile, conglomerate) in colectiv situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de dupa 30-40 grade) piatra este la zona (la Ciredi, pe alocuri pe serpentine, prep gradinii Bata), iar in cateva cazuri s-au dimensiune alunecari de teren viran (Lazu Sesului, Valea Spinului). In partea superioara a serpentinelor se gaseste o scorbura sapata de ape de precipitatii in gresii oligocene.
Defileul Lapusului
Aria narurala protejata este constituitaa din cursul mijlociu ar raului Cinstet spre localitatea Groape, apartinand orasului Targu Lapus, si confluenta cu rsul Cavnic, Impreunaturi, comuna Remetea Chioarului, avand lungimea de 25 km.
Scopul administrarii rezervatiei este cel de pastrare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice.
Defileul Lapusului este un defileu epigenetic respectat unicat in Romania prin dimensiuni si prin rocile in fiecare se a evolua (sisturi cristaline cu nivele de babita si dolomite metamorfozate). Defileul contine sectoare de tip canion (Vima Mica – Salnita, Buteasa Rau – La Impreunatura) si are in versanti custuri stancoase (Limba Cetatelii, Fier Vimei), pereti si caltunas stancosi, cascade (La Must) si pesteri.
2.2.Potentialul antropic
2.2.1. Potentialul cultural-istoric
Manastirea Barsana